Deşi în Europa nu există în prezent niciun proiect de producţie de gaze de şist în desfăşurare, experţii polonezi în energie spun că aceasta ar putea fi uşor readusă pe masa discuţiilor pentru diminuarea crizei energetice cu care se confruntă continentul, notează Deutsche Welle.
„Polonia este potenţial încă deschisă la extragerea acestui tip de gaze, iar o reluare a planurilor în acest domeniu este absolut logică“, arată Piotr Przybylo, expert în cadrul Fundaţiei Casimir Pulaski din Varşovia.
Explorarea şi producţia de gaze de şist a fost suspendată în Europa în ultimii opt ani. Însă cu SUA numărându-se acum printre cei mai mari exportatori de gaze din lume graţie revoluţiei gazelor de şist, liderii europeni dezbat dacă ţările lor nu şi-ar putea schimba politicile şi planurile în domeniu.
Un studiu din 2013 realizat de Institutul BGR din Germania arată că Europa deţine rezerve de gaze de şist tehnic recuperabile de 14.000 miliarde de metri cubi. Polonia şi Franţa deţin cele mai mari resurse din regiune. Resursele poloneze s-ar ridica la 4.200 miliarde de metri cubi.
„Chiar şi cu o mică parte din rezerve produsă, Polonia ar avansa în liga mare a producătorilor de gaze din regiune şi ar putea întări securitatea energetică europeană“, adaugă Przybylo.
Scumpirea gazelor, dublată de scăderea costurilor legate de extracţia de gaze comparativ cu cele legate de obţinerea acestora din alte ţări, dar şi îmbunătăţirea tehnologiei de extracţie readuc opţiunea gazelor de şist în centrul atenţiei în Europa.
„Preţurile gazelor sunt acum semnificativ mai mari, ceea ce ar putea crea un model de business rezonabil pentru producţia de gaze de şist în Polonia,“ arată Robert Zajdler, avocat în Varşovia.
După un interes iniţial faţă de explorarea opţiunilor din domeniu, o combinaţie de opoziţie fermă din partea publicului, temeri de ordin fiscal, întârzieri legate de adoptarea legislaţiei necesare şi o producţie slabă iniţială i-a pus pe fugă pe investitori în Polonia.
Alţii nu sunt la fel de încrezători în posibilitatea reluării planurilor în această ţară. Aceştia subliniază că gazele de şist din Polonia şi în alte ţări europene nu ar fi la fel de ieftine ca în SUA din cauza diferenţelor geologice dintre cele două regiuni. În plus, opoziţia publicului faţă de această tehnologie este în continuare ridicată din cauza impactului asupra mediului.
Analiştii spun de asemenea că gazele de şist nu vor putea diminua actuala criză a energiei pentru că proiectele dezvoltate acum vor avea nevoie de ani întregi pentru a fi implementate pe deplin.
Ungaria, în schimb, are deja în desfăşurare un proiect, Corvinus, care are ca scop extragerea gazelor de şist descoperite într-un judeţ lipit de graniţa cu România, Bekes. Proiectul a primit statutul de investiţie prioritară.
Estimările sugerează că Ungaria stă pe rezerve de gaze de şist care să-i ajungă o sută de ani. La Bekes s-a mai încercat extragerea de gaze de şist în urmă cu 20 de ani, dar fără succes deoarece gazele se află la o adâncime prea mare. De atunci, însă, tehnologia a evoluat.
