Analistii sunt de parere ca in pragul celei mai mari cresteri economice a zonei euro din 2000 pana azi o crestere a fiscalitatii ar diminua rezultatele economice bune inregistrate de cele 12 state membre.
Cancelarul german Angela Merkel si premierul italian Romano Prodi si-au exprimat dorinta de a mari nivelul fiscalitatii pe pietele locale pentru a reduce deficitele bugetare. Masura ar mari presiunea asupra economiei zonei euro la doar cateva luni dupa ce zona celor 12 state cu moneda unica a inregistrat cea mai mare rata de crestere din 2000 pana in prezent, cu 0,9% mai mult in al doilea trimestru fata de primul, titreaza International Herald Tribune.
Increderea in expansiunea economiei europene a inceput sa paleasca insa in principal din cauza cresterii ratei dobanzii de referinta, deci inasprirea conditiilor de creditare, scaderea cererii externe si ascensiunea preturilor la combustibili.
O incetinire in economia celor douasprezece tari ar veni ca o lovitura asupra cresterii globale la un moment in care si economia Statelor Unite a inceput sa piarda din ritm din cauza incheierii boom-ului consumului privat.
Marirea taxelor vine "la un moment nepotrivit, cand apar si alte probleme care ameninta economia globala", este de parere Michael Heise, economist-sef la Allianz, cea mai mare companie europeana de asigurari.
Ca un plus la aceste motive de ingrijorare, liderii Japoniei, unde economia isi revine dupa un deceniu de deflatie, ar putea si ei lua in considerare cresterea fiscalitatii, dupa ce primul-ministru nipon Junichiro Koizumi se va retrage in aceasta luna.
Cresterea taxelor in Germania ar fi cea mai mare de la al II-lea Razboi Mondial pana in prezent. Angela Merkel a declarat recent ca intentioneaza sa majoreze in ianuarie taxa pe valoare adaugata de la 16% la 19%.
Romano Prodi, care incearca sa reduca anul viitor deficitul bugetar al guvernului italian cu aproximativ 14 miliarde de euro, a declarat ca ar putea sa majoreze taxele pe castigurile de capital privat si ca nu exclude posibilitatea introducerii unei taxe pe mostenire. Guvernul condus de Prodi incearca sa creeze "un trend virtuos si sa il mentina" prin controlarea deficitului, a declarat el saptamana aceasta. Ken Rogoff, fost sef economist la Fondul Monetar International, actual profesor la Harvard, este de parere ca "este o perioada delicata" pentru operarea unor asemenea masuri, mai ales pe fondul scaderii consumului privat si aprecierea preturilor la produsele energetice si materii prime. "Ar ajuta foarte mult daca Europa ar creste organic, iar cresterea fiscalitatii nu are nici un sens in acest caz", a explicat el.
Atat Germania, cat si Italia, care reprezinta impreuna jumatate din economia de aproximativ 7.800 de miliarde de euro a regiunii, au incalcat reglementarile privind deficitul bugetar impuse de Uniunea Europeana, in fiecare an incepand cu 2003, inregistrand deficite mai mari decat plafonul de 3% din produsul intern brut impus de UE.
Guvernele isi asuma un risc destul de mare fata de cresterea economica prin ridicarea taxelor, economiile lor castigand pe termen scurt dar pierzand din perspectivele de crestere pe termen lung. In 1997, Japonia a ridicat taxa pe valoare adaugata de la 3% la 5%, masura ce a declansat starea de recesiune dupa doar un an.
Eric Chaney, economist-sef pentru zona Europei la Morgan Stanley, a spus ca o evolutie negativa a economiei zonei euro va fi posibila anul viitor pentru prima oara din 1993. Peter Steinbruck, ministrul german de finante, a declarat luna trecuta in cadrul unui interviu ca in timp ce cresterea fiscalitatii din tara sa "va avea bineinteles un impact asupra cresterii economice si posibil si asupra inflatiei", efectul nu va fi "atat de dramatic precum preconizeaza majoritatea analistilor", pentru ca economia locala are "un potential mare", suficient de mare pentru a contracara eventualele efecte negative ale acestei masuri.
Chiar si asa, rapoarte economice recente indica faptul ca europenii sunt destul de ingrijorati fata de dinamica economiei din regiune. Comisia Europeana a precizat saptamana trecuta ca increderea populatiei in actuala guvernare, atat la nivelul consumatorilor de rand cat si al oamenilor de afaceri, a scazut in august pentru prima luna din noiembrie, iar investitorii se asteapta ca Banca Centrala Europeana sa creasca nivelul ratei dobanzii de referinta inca de doua ori anul acesta, ajungand la 3,5% de la 3%.
Experienta din 1990 a Japoniei nu a oprit insa unii dintre candidati sa il urmeze pe Koizumi in declaratii despre taxe mai mari la numai noua luni dupa ce indicele preturilor de consum, care indica rata inflatiei, a inceput sa creasca.
Sadakazu Tanigaki, ministrul de finante nipon, a declarat in luna iunie, dupa ce si-a anuntat candidatura pentru functia de prim-ministru, ocupata momentan de Koizumi, ca doreste sa dubleze taxa pe valoare adaugata (TVA). Shinzo Abe, secretarul cabinetului primului-ministru si principalul candidat, doreste de asemenea sa creasca fiscalitatea.
"Daca zilele prospere ale Europei s-au terminat, iar Japonia nu se poate dezvolta mai rapid, am putea sa vedem cum toate tarile industrializate vor inregistra o crestere economica mult mai slaba anul viitor", considera Michael Mussa, membru in cadrul conducerii Institutului pentru Economie Internationala din Washington.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
