Pentru a depasi aceasta criza va fi nevoie de "regizori" economici foarte abili.
Specialistii germani considera ca politica economica propusa de coalitia condusa de Angela Merkel este caracterizata de cuvantul "strictete". Printre structurile generos subventionate de stat se numara si marile scene ale teatrelor germane. Nu este astfel de mirare ca acestea au inceput sa dea semne de slabiciune financiara, informeaza Financial Times.
Vestea buna este ca oricum, datorita iminentelor restructurari si a mediului economic destul de saracacios, managerii marilor teatre au inceput de mai mult timp sa caute noi surse de finantare. In acelasi timp, necesitatea unei politici economice interne mult mai precaute a devenit evidenta.
Unele teatre au reusit sa gaseasca metode de echilibrare a situatiei, altele insa se confrunta cu probleme deosebit de serioase, probleme ce pun sub semnul intrebarii continuarea spectacolelor. Fara-ndoiala, marea scena de teatru germana trece printr-o perioada de criza. Pentru majoritatea teatrelor nemtesti, veniturile obtinute direct din vanzarea biletelor nu acopera nici macar 10% din bugetul necesar. Sponsorizarea privata, cel putin pentru marea lor majoritate, este de asemenea aproape neglijabila. Grosul fondurilor provine din alocarea anuala de catre oficialitatile locale si regionale a sumei de 2 miliarde de euro, buget ce este impartit scenelor germane.
Unul din exemplele concludente ale crizei teatrului german este cazul celui din Bremen. Dupa ce in ultimii ani a inregistrat deficite dupa deficite, acum doua luni s-a trezit cu o datorie totala de 4,7 milioane de euro si in imposibilitatea de a-si plati angajatii. Analize mai atente au aratat ca in ciuda reducerilor bugetare de 7,5 milioane de euro din 1994 incoace, teatrul a cheltuit in continuare mult peste plafonul impus. Renovarea recenta a incintei principale a depasit acest plafon cu nu mai putin de 820 de mii de euro, din care suma de 500 de mii de euro nici macar nu a fost autorizata de consiliul de conducere, acest fapt fiind acum supus cercetarilor.
Un moment de trezire la realitate a fost cand consilierul conservator al ministerului culturii, Jorg Kastendiek, a propus un plan conform caruia angajatii va trebui sa renunte la al 13-lea salariu si la plata concediilor in schimbul unor fonduri suplimentare. Aceasta propunere este o premiera in cazul institutiilor ce depind de bugetul de stat.
Klaus Zehelein, presedintele Asociatiei Teatrelor din Germania, a considerat propunerea ca fiind "scandaloasa". "Nu mi-as fi imaginat niciodata ca o institutie publica ar putea da faliment", a exclamat el. Cu toate acestea, scena din Bremen, care gazduieste spectacole de teatru, de balet, de opera si spectacole speciale pentru copii, nu este prea departe de a se gasi intr-un grav impas financiar.
Situatia s-a mai remediat in urma acceptarii de catre conducerea acestuia a reducerilor bugetare si in urma unui imprumut de 1,9 milioane de euro, acordat de municipalitate pentru a permite teatrului sa-si plateasca angajatii pe luna octombrie. Consiliul local al orasului Bremen va lua in considerare si posibilitatea acordarii unui al doilea imprumut, de 4 milioane de euro, pentru a garanta plata salariilor pana in aprilie 2006.
Criza insolvabilitatii chiar in mijlocul stagiunii a fost evitata, insa pericolul ramane in continuare evident. Anul acesta, teatrul va oferi 30 de productii noi, cu un buget total de 24,5 milioane de euro, comparabil mai mic decat cel al altor teatre cu renume.
O noua negociere salariala cu angajatii, precum si un plan de economisire ce va fi luat in considerare de consiliul acestuia, pare sa fi calmat situatia teatrului din Bremen. Klaus Pierwoss, director aici de 12 ani, va fi insa inlocuit.
Per total, teatrele germane se confrunta cu reduceri din propriul buget de pana la 25%, fapt agravat de prezenta inconsistenta a marelui public la spectacole. In ultimii 5 ani au avut loc 6.000 de disponibilizari, iar numarul acestora este de asteptat sa creasca in continuare.
Pe acest fundal nu tocmai incurajator se remarca exemplul operei din Frankfurt. Directorul muzical al acesteia, Bernd Loebe, a demonstrat ca in ciuda situatiei de criza, calitatea spectacolelor a ramas la cele mai inalte cote. Desi bugetul intern a scazut cu peste 7 milioane de euro in ultimii doi ani, ajungand la 47,1 milioane de euro, opera din Frankfurt se poate mandri ca fiind printre cele mai bune din tara.
"Nu mai alocam fonduri suplimentare pentru a atrage cantaretii renumiti, ci lucram doar cu echipa noastra", a precizat Loebe, adaugand ca acest lucru nu a afectat calitatea spectacolelor. Opera din Frankfurt se confrunta si ea cu un deficit de 1,3 milioane de euro. Acest lucru nu a afectat insa "triplarea sponsorizarilor private, pana la un total de 15% din bugetul general", a explicat Bernd Fuelle, directorul acesteia. Mai mult, banii proveniti din sponsorizari au fost folositi in cadrul unei campanii de marire a publicului tinta. Acest program este intitulat "opera pentru familie" si permite oricarui adult sa aduca la spectacol inca trei copii, biletele scop realizabil. Nici macar oficialii operei din Frankfurt. Ea ramane totusI un acestora fiind platite de sponsori.
Nici un reprezentant al teatrului german nu a vorbit de independenta fata de bugetul de stat ca despre un exemplu pozitiv al felului in care, cu un management abil, se poate depasi o criza, cu un minim de dificultati si fara a afecta calitatea reprezentatiilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
