Business Internaţional

Contextul economic şi politic în care au reizbucnit violenţele palestiniano-israeliene: în Fâşia Gaza 80% din oameni nu au loc de muncă, iar în Israel, unde tinerii nu vor să se întoarcă la muncă, premierul Netanyahu trece printr-o criză politică

Escaladarea tensiunilor dintre palestinieni şi israelieni vine în contextul unei crize economice dificile pentru primii şi al unei situaţii politice delicate pentru liderul celeilalte tabere.

Spre exemplu, în Fâşia Gaza, parte care se autoguvernează a Autorităţii Naţionale Palestiniene (sau statul Palestina, după cum se autointitulează) şi de unde au fost lansate rachete contra unor ţinte din Israel, peste 80% din populaţia activă nu are loc de muncă, potrivit unui oficial local.

La nivelul întregului teritoriu al Autorităţii Palestiniene (Fâşia Gaza şi Cisiordania, teritorii despărţite de Israel), carnea de pui s-a scumpit cu 13% doar în aprilie, faţă de luna anterioară, iar legumele cu 6%, arată datele biroului de statistică palestinian. În schimb, în Israel, unde rata şomajului a scăzut în aprilie la 8%, presa locală scrie că 30% dintre şomeri refuză să se întoarcă la muncă, în pofida redeschiderii economiei, preferând să trăiască din ajutoarele de şomaj.

În acelaşi timp, liderul israelian, premierul Benjamin Netanyahu, nu reuşeşte să-şi construiască o majoritate parlamentară şi este acuzat de procurori de mită, fraudă şi abuz de încredere. Pentru Palestina, unde administraţia este asigurată de două guverne separate, conduse de entităţi politice care s-au înfruntat militar, criza economică provocată de pandemia de COVID-19 a fost deosebit de dură. PIB-ul, dependent puternic de remiterile din străinătate şi de contribuţii ale unor state şi organizaţii străine, s-a prăbuşit cu 12-14% anul trecut, cifrele variind în funcţie de cine a făcut calculul.

ONU estimează că economia va creşte cu doar 3,7% pe an între 2021 şi 2025. În Gaza, teritoriu şi aşa supus unei blocade israeliene care restricţionează libertatea de mişcare şi circulaţia bunurilor, pandemia a îngheţat pur şi simplu anumite sectoare, cum ar fi transportul public. Presa arabă scrie că în vara trecută, când o fabrică de dulciuri din Gaza a făcut anunţ pentru ocuparea a cinci posturi, s-au prezentat acolo pentru interviu 2.000 de oameni, iar 20.000 au aplicat online.

În toamnă, rata şomajului se situa la 49%, printre cele mai ridicate cote din lume, dar indicatorul nu-i ia în considerare pe cei care au renunţat să-şi mai caute activ de lucru. În Cisiordania, rata şomajului era de 15%. Un studiu al ONU arată că mai mult de două treimi din populaţia din Gaza, teritoriu cu una dintre cele mai mari densităţi ale populaţiei din lume, trăieşte în sărăcie sau în sărăcie extremă. Acest lucru reflectă şi faptul că din cauza pandemiei au scăzut semnificativ fondurile furnizate de fundaţiile de ajutor umanitar.

Criza economică din alte state loveşte direct economia prin intermediul remiterilor, care reprezentau în 2018 circa 17% din PIB-ul teritoriilor palestiniene. Cea mai mare parte a banilor provine din ţări care au impus restricţii semnificative mobilităţii populaţiei pentru a încetini pandemia. CNBC notează că economia din Gaza are probleme grave din 2007, când la putere a venit acolo Hamas, organizaţie considerată teroristă de unele guverne, iar Israelul şi Egiptul au impus o blocadă comună.

Acum, aproape 2 milioane de oameni sunt blocaţi în Gaza, cu acces restrâns la serviciile de bază. Blocada restricţionează pescuitul la doar trei mile nautice de ţărm, scrie London School of Economics. Iar din cauza problemelor frecvente cu sistemul de canalizare, apele reziduale sunt deversate în apropierea ţărmului, ceea ce face ca poluarea apei mării să fie ridicată, iar consumul de peşte prins acolo periculos.

În Cisiordania, Israelul controlează complet resursele de apă, peste 83% din acestea fiind folosite în Israel.

De asemenea, palestinienilor nu li se permite să construiască puţuri sau apeducte. Aceste restricţii îi forţează pe puţinii fermieri care mai au acces la terenurilor lor să cumpere apă adusă cu cisterna, ceea ce duce la costuri de producţie mari şi profitabilitate redusă. Restricţiile au făcut ca economia să nu o ducă bine nici înainte de pandemie. În 2019, PIB-ul real al Palestinei a crescut cu mai puţin de 1%, la fel şi în cei doi ani anteriori.

În Cisiordania, avansul economic a fost cel mai slab de după 2012, iar în Gaza PIB-ul a stagnat, evoluţie totuşi mai bună decât recesiunile de -7,7% din 2017 şi de -3,5% din 2018. Tot în 2019, contribuţiile dotatorilor la bugetul Autorităţii Naţionale Palestiniene a fost de 3,5% din PIB, faţă de 32% din PIB în 2008. Iar contribuţiile reprezintă aproximativ 60% din buget. În Gaza, în vremuri „normale“, aproape 40% dintre angajaţi lucrează în sectorul public, fie pentru Autoritatea Palestiniană, fie pentru guvernul local. Mulţi dintre aceşti angajaţi lucrează part-time, pentru un salariu mediu de 29 de dolari pe zi.

În sectorul privat, salariul mediu este de 11 dolari pe zi. Circa 79% din angajaţii sectorului privat primesc mai puţin decât salariul minim, de 440 de dolari pe lună. Salariul mediu este de 207 dolari pe lună, în timp ce în Cisiordania, remuneraţia medie este de 323 dolari pe lună.  Între timp, în Israel, scrie Times of Israel, pentru că tinerii nu vor să se întoarcă la locurile de muncă pe care au trebuit să le părăsească din cauza pandemiei, din decembrie şi până în martie cererea pentru personal pentru bucătărie a crescut cu 36%. Cererea pentru bucătari a explodat cu 218%, iar cea pentru ospătari cu 208%.

Cele mai recente ostilităţi dintre palestinieni şi israelieni au izbucnit după ce o familie palestiniană ar fi fost evacuată din Ierusalim, oraş cu populaţie mixtă, deoarece nu şi-ar fi plătit chiria.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.