De astazi, China este, in mod oficial, membra a Organizatiei Mondiale a Comertului. De fapt, ce inseamna aderarea la OMC?
Pur si simplu angajamentul acestei piete de 1,2 miliarde de locuitori de a suprima in cinci ani aproape toate barierele comerciale, cuplata cu dreptul, pentru produsele chineze, de a invada lumea dupa plac, comenteaza cotidianul francez Le Figaro.
Evenimentul conteaza mult in transformarea Chinei, dar nu este extraordinar de important.
Aderarea nu este decat rezultatul logic a patru profunde mutatii pe care aceasta tara le traieste de 20 de ani: de la dirijism la economie de piata sub conducerea lui Deng Xiaoping, de la o societate agrara la o industrie manufacturiera, de la o fertilitate ridicata la reducerea drastica a natalitatii si, in fine, de la autarhie la deschidere spre exterior.
Intr-o tara dirijata de Partidul Comunist, cele mai revolutionare evolutii sunt dezvoltarea sectorului privat si explozia programata a serviciilor.
In zece ani, partea intreprinderilor de stat in produsul intern brut s-a diminuat de la 70% la 45%, sectorul privat ajungand astfel sa produca 55% din PIB-ul national.
Totusi, exista mari probleme de finantare. Chiar daca au incetat in 1995 sa fie simple sucursale ale Trezoreriei ca sa devina "comerciale", bancile sunt inca departe de a-si indeplini rolul lor normal.
De fapt, mai degraba ar trebui sa se numeasca "case de depuneri".Mult timp considerate doar contabilii operatiunilor de partid, acestea imprumutau la ordin intreprinderile de stat cu rentabilitate mizerabila si personal mult peste necesitati, fara sa aiba nici macar o notiune a riscului.
Patru cincimi din imprumuturi sunt inca acordate intreprinderilor de stat.
Sistemul financiar chinez este absolut paradoxal: o mare parte a celor 845 miliarde $ depuse de populatie in cele patru mari banci serveste la finantarea intreprinderilor de stat care construiesc imobile de un prestigiu absolut inutil si fabrica bunuri pe care nici un consumator nu le doreste.
In aceste conditii, oficialii chinezi conced ca bancile straine ar putea sa ajunga sa controleze jumatate din piata, mai ales in domeniul gestiunii activelor.
De vreme ce in mandarina, ideograma cuvantului criza semnifica oportunitate dar si pericol, atunci economia chienza este in criza. In mod cert, stirile bune abunda. In 20 de ani, numarul de saraci care traiesc cu mai putin de 1,05 $ pe luna a scazut de la 200 la 50 de milioane.
Investitiile straine sunt in puternica crestere si vor fi stimulate si mai mult de intrarea in OMC. Totusi, miracolul economic pare sa nu mai continuie multa vreme.
Cu toata injectia masiva de fonduri publice in mari proiecte de infrastructura, crestere economica da semne de incetinire, sub efectul incetinirii economiei mondiale si al angoasei sociale provocate de enormele restructurari care au loc in sectorul public.
Cresterea economiei chineze ar trebui sa atinga 7,4% in acest an, fata de 8% anul trecut, una dintre cele mai ridicate din lume, gratie unei politici de relansare a cererii si a investitiilor in infrastructura.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
