China este cel mai mare importator de alimente din lume, ceea ce este considerat de Beijing o vulnerabilitate, iar un mod de a reduce această dependenţă este de a produce pe cont propriu mai multă mâncare. Pentru aceasta, peste 170.000 de hectare de teren au fost redate agriculturii în ultimii ani, scrie Financial Times.
În oraşul Chengdu din vestul Chinei, cândva popularul restaurant „Stele strălucesc în nori“ şi-a închis porţile definitiv, una dintre numeroasele afaceri care urmează să fie lichidate în timp ce guvernul încearcă să mărească suprafaţa de teren cultivată a ţării.
Autorităţile locale au redat agriculturii peste 6.700 de hectare numai în Chengdu, închizând mai multe companii, ca parte a unui efort mai mare la nivel naţional de a cultiva porumb şi soia pentru a spori securitatea alimentară. Planul, care încă nu a condus la o producţie semnificativ mai mare, a condamnat la moarte afaceri precum „Stele strălucesc în nori“, deschisă cu doar doi ani înainte de a fi închisă în aprilie anul acesta.
„Nu am mai fi deschis restaurantul dacă am fi ştiut că va fi dărâmat atât de repede“, a spus un fost angajat. În toată ţara, autorităţile au recuperat peste 170.000 de hectare începând din 2021, în timp ce Beijingul încearcă să-şi reducă dependenţa de alimentele importate, pe fondul temerilor că războiul comercial şi tehnologic dintre China şi SUA ar putea perturba lanţurile globale de aprovizionare.
Într-un discurs de anul trecut, preşedintele Chinei Xi Jinping a spus că autorităţile trebuie să ia „măsuri dure care să ascută dinţii“ pentru a duce la 120 de milioane de hectare suprafaţa de teren cultivat în toată ţara – nivelul considerat în linii mari de Beijing ca fiind necesar pentru a asigura autosuficienţa.
„China trebuie să fie capabilă să-şi hrănească poporul pe cont propriu“, a spus Xi. „Vom cădea sub controlul altora dacă nu ne putem umple singuri bolul de orez.“ Creşterea urbanizării şi boomul producţiei industriale au contribuit la o dependenţă mai mare de importurile de alimente în ultimele decenii.
Aproximativ trei sferturi din soia consumată de China provine din SUA şi Brazilia, arată datele oficiale. China a importat, de asemenea, 7% din porumbul consumat anul trecut, în creştere faţă de mai puţin de 1% în urmă cu un deceniu.
Având în vedere tensiunile geopolitice în creştere, „China se pregăteşte pentru cel mai rău scenariu, în care nu ar mai putea cumpăra alimente din străinătate“, a spus Yu Xiaohua, profesor de economie agricolă la Universitatea din Göttingen. „Autoritatea mizează pe eforturile de recuperare de terenuri agricole pentru a îmbunătăţi autosuficienţa la cereale a ţării.“ Însă exemplul de la Chengdu evidenţiază dificultatea transformării agriculturii suburbane a cerealelor, a creării de câmpuri de cereale la periferia marilor oraşe, într-o afacere viabilă, susţin analiştii. „Este foarte greu să faci din nou productiv un teren recuperat, deoarece nu poţi doar să plantezi seminţe de soia în câmp şi apoi să pleci“, a spus Darin Friedrichs, director de cercetare de piaţă la Sitonia Consulting, o companie de consultanţă agricolă din Shanghai. „Trebuie să ai pe cineva în apropiere de la care să poţi cumpăra seminţe, îngrăşăminte şi echipamente, iar când le recoltezi, trebuie să ai comercianţi în zonă care să fie dispuşi să le cumpere sau locuri pentru a le depozita.“ Ironia în cazul lui Chengdu este că în 2017 oraşul a transformat terenuri agricole în parcuri printr-un proiect de 4,7 miliarde de dolari care a ajutat la crearea unei destinaţii turistice populare, fiind astfel atrase şi afaceri precum Star Shining.
