În timp ce Grecia şi-a văzut ratingul de credit urcat la statutul investment grade pentru prima dată de la criza datoriilor, premierul ţării Kyriakos Mitsotakis se confruntă cu cea mai severă criză a sa de până acum, în condiţiile în care la mai puţin de o săptămână după ce vaste zone ale ţării au fost acoperite de apă în urma unor inundaţii puternice guvernul său este ţinta unor critici extrem de aspre cu privire la modul în care a gestionat situaţia.
Prin intensitatea sa, Furtuna Daniel, care a lovit centrul Greciei săptămâna trecută, a spulberat lucrările minimale făcute pentru a evita inundaţiile în Thessaly, la trei ani după ce un ciclon a afectat dramatic aceeaşi regiune, ridicând semne de întrebare despre gradul de pregătire al guvernului şi autorităţilor locale ale ţării, scrie Euractiv.
Dezastrul s-a produs deşi avertismentele privitoare la severitatea schimbărilor climatice abundă.
„Frecvenţa crescută, amploarea şi puterea acestor fenomene extreme constituie efectele crizei climatului“, arată Efthymios Lekkas, profesor de geologie şi management al dezastrelor la National Kapodistrian University of Athens.
Ca şi în cazul incendiilor din vară, statul grec este criticat pentru lipsa de măsuri şi de reacţie pentru evitarea dezastrului.
Autorităţile locale sunt de asemenea criticate, în condiţiile în care planurile anunţate anterior nu au făcut nimic pentru a stăvili apele. Doar un fragment din cele 187,63 milioane de euro din Fondul de Redresare UE a fost utilizat până acum pentru proiecte de protejare împotriva schimbărilor climatice.
În Thessaly, blocate de birocraţie, multe lucrări plănuite au fost amânate sau au rămas incomplete, cu consecinţe grave când furtuna a lovit.
Premierul Kyriakos Mitsotakis a anunţat că statul va face „tot posibilul“ pentru a îndrepta situaţia şi a compensa gospodăriile afectate. Primele estimări plasează costul inundaţiilor la 2,5 miliarde de euro, ceea ce a determinat Atena să ceară ajutor financiar de la UE.
Potrivit bnn.network, costurile financiare ale incendiilor din vară şi inundaţiilor recente s-ar ridica la aproximativ 3,76 miliarde de euro. Date actuale sugerează că în lipsa unor măsuri adecvate, Grecia ar putea avea în faţă costuri totale de 701 miliarde de euro până în 2100, depăşind de 3,6 ori PIB-ul pe 2022 al ţării.
Infrastructura actuală avea şanse slabe să suporte forţa fenomenelor extreme recente, însă măsuri adecvate ar fi diminuat impactul, susţine profesorul Lekkas. Mecanismul de stat va trebui să-şi reexamineze abordarea în ceee ce priveşte fenomenele meteo extreme.
Experii sunt de acord că infrastructura existentă va trebui adaptată, iar verificările şi lucrările frecvente de mentenanţă sunt vitale, scrie Euractiv.
Mitsotakis, care a obţinut recent un al doilea mandat, se mândreşte cu abilităţile sale de gestionare a crizelor. Potrivit Euronews, acesta a apărat reacţia guvernului său faţă de incendii şi inundaţii, spunând schimbările climatice şi un val prelungit de căldură extremă urmat de vânturi foarte puternice sunt în mare parte de vină pentru dezastrele recente.
