Recoltele de biocombustibili cuceresc tot mai mult din terenul rezervat culturilor agricole. Directivele Uniunii Europene si schimbarile climatice pun statele lumii in fata unor mari provocari precum cresteri ale preturilor la alimente si foamete, principalele victime fiind statele in curs de dezvoltare.
In urma cu un an, coasta prospera de la Ardea, situata in apropierea Romei, era acoperita de grane manoase, folosite pentru prepararea celebrelor paste italiene. Astazi, peisajul s-a schimbat, terenurile sunt cultivate cu rapita, o planta inalta si noduroasa asemeni unei buruieni, ale carei flori galbene au devenit o adevarata mana pentru fermierii europeni. Semintele de rapita pot fi transformate in biocombustibil, scrie International Herald Tribune.
Atrasi de subventiile generoase care incurajeaza dezvoltarea surselor alternative de combustibil, fermierii europeni au inceput sa cultive recolte care pot fi transformate in combustibili care produc emisii de dioxid de carbon mai mici, in comparatie petrolul sau gazul. Europenii incearca sa ii prinda din urma pe fermierii din America care cultiva materie prima pentru biocombustibili de mai bine de cinci ani.
"Biocombustibilii vor aduce o crestere importanta economiei si fermelor noastre. Bineinteles ca speram sa ajute si mediul inconjurator", spune fermierul Marcello Pini, privind marea de flori galbene pe care a plantat-o pentru prima data anul acesta.
In luna martie, Comisia Europeana, dezamagita de ritmul lent de crestere al industriei de biocombustibili din Europa, a aprobat o directiva care includea "un obiectiv curajos", cerand statelor membre sa foloseasca biocombustibili pentru transport in raport de 10% pana in 2020. Unul dintre cele mai exacte si mai ambitioase obiective din lume. Majoritatea statelor europene sunt departe de implinirea acestui obiectiv, astfel ca introduc tot mai multe subventii pentru a creste productia de biocombustibili. Drept urmare, recoltele folosite pentru biocombustibili au inlocuit in prezent recoltele alimentare, in calitate de cele mai profitabile recolte in anumite tari europene. In regiunea Ardea din Italia, guvernul garanteaza achizitia recoltelor de biocombustibili cu 22 de euro pentru 100 de kilograme, aproape de doua ori mai mult decat pretul de anul trecut, de 11-12 euro pentru 100 de kilograme de grau. In plus, fermierii europeni au voie sa planteze plantele necesare pentru biocombustibil pe terenuri marginase, pamant pe care oricum strategia de agricultura a Uniunii Europene cere sa fie parasit pentru a preveni supraaglomerarea proviziilor de hrana.
Conferinta sustinuta de Organizatia pentru Hrana si Agricultura a Natiunilor Unite a scos la iveala faptul ca cresterea productiei de biocombustibili aduce atat avantaje, cat si dezavantaje si riscuri, printre care mari fluctuatii globale ale pretului la alimente. Pe unele piete, pretul cerealelor aproape s-au dublat din cauza faptului ca fermierii planteaza pentru producerea de biocombustibili.
"Intr-un moment in care preturile in agricultura sunt scazute, apar biocombustibilii care ridica valoarea terenurilor detinute de fermieri, si injecteaza viata in zonele rurale. Dar daca proportiile cresc si cum nevoia de biocombustibili pare a fi infinita, pot aparea o serie de efecte negative si trebuie sa fim constienti de acest lucru", spune Gustavo Best, expert la Organizatia pentru Hrana si Agricultura a Natiunilor Unite din Roma.
Josette Sheeran, noul presedinte al programului "World Food" al Natiunilor Unite, care a "hranit" aproape 90 de milioane de oameni in 2006, a declarat ca biocombustibilii au creat o noua dilema pentru agentia pe care o conduce. "O crestere a preturilor la grau va avea un impact important asupra noastra, pentru ca suntem un intermediar important al graului folosit pentru hrana. Astfel ca biocombustibilii sunt in egala masura o provocare si o oportunitate", spune Sheeran.
In Europa, rapida conversie a terenurilor care au fost folosite candva pentru cultivarea graului in terenuri pentru cultivarea de plante necesare obtinerii biocombustibilor a generat deja o criza a ingredientelor folosite pentru prepararea pastelor si a berii, dupa cum spun furnizorii. Acest lucru s-ar putea traduce in preturi ridicate in supermarketuri.
"Cresterea cererii pentru productia de biocombustibili a creat presiuni asupra intregii piete mondiale a cerealelor. Nu doar producatorii germani de bere, dar si producatorii mexicani de tortilla au asistat la crestere rapida pana la maxime istorice a preturilor la principala materie prima", spune Claudia Conti, purtator de cuvant al companiei Barilla, unul dintre cei mai mari porducatori de paste.
Pentru unii experti, ingrijorarile vin din partea impactului potential pe care il va avea trecerea de la recolte pentru hrana la recolte pentru biocombustibili asupra consumatorilor cu venituri mici. In statele in curs de dezvoltare, aceasta trecere ar putea genera foamete si daune serioase mediului in locurile unde padurile sau pasunile au fost transformate pentru cultivarea de plante pentru biocombustibili.
Dar oficialii Comisiei Europene spun ca monitorizeaza evolutia industriei si ca vor preintampina cresterea preturilor si problemele legate de proviziile alimentare care au atins pietele din America.
"Am vazut in Statele Unite fermieri care erau de-a dreptul innebuniti de cultivarea porumbului pentru biocombustibili, dar producand astfel crize in ceea ce priveste hrana si alimentele. Biocombustibilul este privit ca o oportunitate, dar nu va aduce sfarsitul agriculturii", spune Michael Mann, purtator de cuvant al Comisiei.
In cadrul unui discurs recent, Mariann Fischer Boel, comisar european pentru dezvoltare rurala si agricultura, a declarat ca cele zece procente nu au fost "o sageata aruncata in gol", ci a fost un obiectiv ales cu grija astfel incat sa incurajeze cresterea industriei de biocombustibili, dar sa nu afecteze statele sarace ale continentului.
Pe parcursul urmatorilor 14 ani, va creste pretul materiilor prime la cereale cu 3%, pana la 6%, in timp ce preturile la semintele oleaginoase vor creste in acelasi interval cu 5%, pana la 18%.
Cu toate acestea, preturile de pe rafturile magazinelor nu se vor schimba, este deparere Mariann Fischer Boel.
In conditiile in care programul pentru biocombustibili al Uniunii Europene a avut succes, productia este departe de a atinge cota de 10 procente: fermierii din Uniunea Europeana au produs 2 miliarde de litri de biocombustibili in 2004, departe de cele 3,4 miliarde de galoane (13 mld. litri) generate in Statele Unite in acelasi interval. In 2005, Europa a raportat o rata de utlizare a bicombustibilor de aproximativ 1%, potrivit statisticilor emise de Uniunea Europeana, majoritatea fiind folosit in Germania si Suedia. In Italia, biocombustibilii sunt utilizati in proportie de 0,51%, in timp ce in Marea Britanie, doar 0,18%.
Aceste lucruri ar putea pune in primejdie piata europeana, in contextul in care producatorii straini precum cei din Brazilia sau alte state in curs de dezvoltare precum Indonezia si Malaiezia incearca sa isi vanda productia acolo unde cererea, subventiile si reducerile de taxe sunt cele mai mari. Intr-adevar, Fischer Boel a recunoscut ca Europa va fi nevoita sa importe cel putin o treime din cei 10% care fac parte din obiectivul Uniunii Europene. Importurile sunt un imperativ de care politicienii Uniunii Europene se tem ca va impiedica dezvoltarea industriei locale de biocombustibili, cu tone de combustibil "verde" strabatand kilometri de-a lungul Atlanticul pentru a ajunge la destinatie, cand biocombustibilii ar trebui sa vina de la ferma din apropiere. Astfel de importuri ar putea face biocombustibilii mai putin nepoluanti, in sensul distrugerii padurilor tropicale din sud-estul Asiei pentru a recolta plantele necesare pentru obtinerea de biocombustibili.
Cu o clima potrivita pentru cultura sfeclei de zahar si cu mari suprafete de ternuri arabile, Brazilia a inceput incurajarea prin subventii a cultivarii sfeclei de zahar pentru producerea de biocombustibili in urma cu un an, in parte pentru a profita de "terenurile arabile in exces" in cadrul unui sector agricol lipsit de viata.
Industria auto a crescut de asemenea. In 2003, producatorii brazilieni de masini au inceput productia de autoturisme cu sistem flexibil de alimentare si care pot fi alimentate cu biocombustibili.
Analistii nu sunt siguri ca miracolul din Brazilia poate fi repetat in Europa, sau in alta parte. Zaharul necesita mult mai putina energie pentru a fi convertit in combustibil decat restul materiilor prime, un factor cheie in producerea "combustibilului verde".
Rapoartele alarmante despre schimbarile climatice preseaza de asemenea asupra urgentarii strategiilor de producere a biocombustibililor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
