Fondul Monetar Internaţional (FMI) a reuşit să obţină din partea ţărilor avansate şi emergente ale lumii promisiuni de finanţare de 430 miliarde dolari, care i-ar dubla puterea de creditare şi mări astfel forţa de luptă contra crizei din Europa.
Ţările creditoare au avertizat însă că Europa trebuie să ducă lupta pe cont propriu, prin reforme sistemice, altfel nu va primi ajutor.
"Plasa de siguranţă e necesară, dar nici pe departe suficientă pentru a rezolva această criză. Soluţia constă în reformele fiscale şi structurale care atacă adevăratele cauze ale crizei", a declarat Tharman Shanmugaratnam, preşedintele Comitetului Financiar şi Monetar Internaţional al FMI, format din miniştri de finanţe şi guvernatori de bănci centrale, la reuniunea anuală FMI-BM, desfăşurată la Washington.
Discuţiile privind creşterea resurselor FMI, în prezent de 380 miliarde dolari, au fost marcate de un climat de scepticism, deoarece majoritatea ţărilor din afara Europei apreciază că banii adăugaţi la cuferele FMI nu vor rezolva criza economică, scrie presa internaţională.
SUA au crescut presiunea asupra Europei, cerându-i să profite de spaţiul de manevră oferit de instituirea fondurilor de urgenţă ale zonei euro.
"Succesul următoarei faze a răspunsului împotriva crizei va depinde de voinţa şi capacitatea Europei de a-şi folosi, împreună cu Banca Centrală Europeană, instru-mentele în mod flexibil şi agresiv pentru a susţine reformele ţărilor", a afirmat Timothy Geithner, secretarul Trezoreriei americane, citat de Bloomberg.
Ministrul de finanţe al Marii Britanii, George Osborne, a avertizat că suplimentarea rezervelor FMI nu vor fi suficiente pentru a asigura revenirea zonei euro, dacă nu sunt dublate de alte măsuri.
El a adăugat că Europa trebuie să se descurce singură, deoarece banii FMI nu sunt destinaţi exclusiv ei şi orice împrumut va fi drastic condiţionat, notează The Guardian. "Amplificarea resurselor FMI nu va fi suficientă pentru o revenire. Avem nevoie şi de o politică globală solidă şi coordonată dacă vrem să ieşim din criză", a spus Osborne.
Economiile emergente vor mai multă putere
Cele mai mari economii emergente ale lumii, Brazilia, Rusia, India şi China (BRIC), vor contribui probabil cu cel puţin 68 miliarde dolari la suplimentarea resurselor instituţiei financiare internaţionale.
Cele patru ţări nu au comunicat decât FMI-ului contribuţiile şi au refuzat să îşi ia un angajament ferm de participare, solicitând în schimb o putere de decizie mai mare în cadrul FMI. Rusia a anunţat că va contribui cu cel puţin 10 miliarde dolari la fondurile FMI, însă suma finală depinde de condiţiile puse de BRIC.
Rusia nu a declarat explicit că vrea o cotă mai mare în cadrul FMI, însă se află într-o poziţie care îi permite să obţină un astfel de rezultat.
India a indicat că poate să aprobe foarte rapid contribuţia la fondurile FMI, dar din solidaritate cu celelalte ţări BRIC nu îşi va asuma niciun angajament momentan şi nu va comunica nicio sumă. Pe de altă parte, Banca Populară a Chinei a emis un comunicat de presă în care spune că "Europa are toată înţelepciunea şi abilitatea necesare pentru a răspunde adecvat crizei din zona euro şi China are încredere în stabilitatea economică şi financiară a zonei euro".
"Europenii şi-au îndeplinit atribuţiile"
Liderii zonei euro susţin însă că au făcut tot ce trebuia făcut în lupta contra crizei, iar acum este rândul celorlalte ţări să contribuie.
"Europenii şi-au îndeplinit atribuţiile", a declarat Joerg Asmussen, membru al comitetului executiv din cadrul Băncii Centrale Europene, adăugând că "acum e rândul partenerilor noştri, inclusiv Canada şi mulţi alţii, să contribuie la resursele FMI".
Într-o discuţie pe care participanţii au descris-o ca intensă, Germania a arătat spre SUA şi Japonia. Problemele bugetare ale SUA se înrăutăţesc şi ar putea ajunge
într-un punct maxim la sfârşitul anului, când încheierea scutirilor de taxe şi planurile pentru reduceri bugetare puternice ar putea împinge economia în recesiune. Alegerile prezidenţiale programate în noiembrie au condus la un impas politic în privinţa bugetului.
"Înţelegem constrângerile politice, dar (problema bugetului - n.r.) nu poate fi evitată şi este urgentă", a spus ministrul de finanţe al Germaniei, Wolfgang Schaeuble. Japonia, cu o îndatorare de 230% din PIB, are nevoie, de asemenea, de un plan bugetar credibil, a spus el.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
