LIVE: ZF Lecţii de business: Cum s-a produs schimbarea de generaţie într-una dintre cele mai mari afaceri antreprenoriale din România şi cum se va dezvolta Cris-Tim pe termen lung? Aflaţi de la Radu Timiş Jr., CEO-ul Cris-Tim
Business Internaţional

Cele mai interesante alegeri parlamentare din UE s-au ţinut în Cehia: pentru comunişti a fost o luptă pentru supravieţuire, piraţii au promis un guvern deschis, un poliţist a declarat război nimicitor corupţiei, iar actualul premier a promis tuturor bani

Alegerile din weekend din Cehia pot să pară mult prea interesante pentru o ţară atât de mică şi mai degrabă romantică. Însă un mix de forţe formidabile a acţionat în politicul cehesc: populişti, comunişti, piraţi, social-democraţi, dar şi forţe prooccidentale, pro-democraţie şi profund anti-Rusia, anti-China şi anticorupţie şi-au disputat şi îşi vor disputa în continuare un loc la cârma celei mai mature economii europene din fostul bloc comunist.

Ce deosebeşte Cehia de alte state est-europene foste comuniste este că de mult timp ea a promovat şi finanţat democraţia în lume.

Cu toate acestea, Cehia a avut în ultimii patru ani ca premier un om de afaceri milionar trecut printr-o multitudine de scandaluri, ultimele fiind despre cumpărarea unui castel în Franţa şi o fraudă cu fonduri europene. Andrej Babis, premierul, a promis că va conduce economia cehă ca pe o afacere.

Preşedintele Milos Zeman, deşi funcţia lui este mai mult onorifică, este cunoscut mai mult pentru declaraţiile sale şocante şi pentru atitudinea profund prorusă, xenofobă şi anti-LGBT. De altfel, Zeman are oricând uşile deschise la Kremlin. Însă în ultimul timp, Zeman a devenit şi pro-China. Preşedintele a fost reales în ianuarie 2018. Babis, el însuşi fost comunist în tinereţe, este primul premier de după 1989 care a permis comuniştilor să aibă un rol la guvernare, după cum scrie France24. Prin urmare, premierul a condus un guvern minoritar care a beneficiat de sprijinul tacit şi incert al Partidului Comunist pentru majoritate în parlament. Babis mai este acuzat, printre altele, că a fost colaborator al securităţii în anii 1980.

În politica cehă s-a strecurat acum câţiva ani un personaj mai exotic, Tomio Okamura, om de afaceri cu origini japoneze, care a fondat partidul Libertate şi Democraţie Directă, cu orientări de extremă dreapta. Okamura a indicat că dacă va juca un rol în formarea noului guvern ceh va propune o lege care va duce la un referendum despre ieşirea Cehiei din Uniunea Europeană - Czexit, scrie Reuters.

Dar cehii sunt mai degrabă eurosceptici decât anti-UE. Sunt mai degrabă prea mândri de moneda lor, coroana, pentru a o schimba pe euro. Într-o cu totul altă ligă, primarul capitalei Praga, Zdenek Hrib, din partea Partidului Piraţilor, duce o cruciadă contra influenţei Chinei şi şi-a adus ţara la limita unui scandal diplomatic cu Beijingul. Hrib este un susţinător făţiş al Taiwanului, ţară asupra căreia China are pretenţii teritoriale, şi al drepturilor şi libertăţilor omului. Primarul Cehiei a vizitat de mai multe ori Taiwanul, ceva ce nici politicieni de rang mai înalt de la nivelul UE nu au făcut. De asemenea, a redenumit piaţeta din faţa ambasadei Rusiei din Praga „Piaţa Boris Nemţov“, în memoria opozantului preşedintelui rus Vladimir Putin care a fost asasinat în 2015 pe un pod de lângă Kremlin.

Hrib şi echipa sa au destul spaţiu electoral de manevră, având în vedere ştirile cu care au fost bombardaţi constant în ultimii ani cehii cum că ţara lor a ajuns teren de joacă pentru spionii ruşi şi chinezi. Înainte de alegeri, cele mai multe sondaje electorale indicau că cehii vor schimbare. Comuniştii erau în picaj necontrolat şi chiar şi unii politicieni comunişti recunoşteau că o prăbuşire va fi fatală partidului - dacă este dat afară din parlament, nu se va mai ridica niciodată. Reticenţa şi nemulţumirea electoratului au deschis calea Partidului Piraţilor, condus de Ivan Bartos.

Înarmat cu o frizură exotică, un acordeon şi cu visul de a-şi deschide propria librărie, Ivan, în vâstă de 41 de ani, a condus în sondajele de preferinţe electorale până când Babis şi-a concentrat atacurile asupra lui.

Piraţii, o formaţiune anti-sistem, au început să se răspândească pe continent acum un deceniu, dar până la alegerile din Cehia nu au fost decât o forţă marginală. Babis i-a etichetat pe piraţi ca fiind „fanatici verzi“ şi a avertizat că dacă aceştia vor ajunge la putere vor umple ţara cu imigranţi, pe când el are o politică strictă anti-imigranţi. Aceasta deşi Cehia este ţara est-europeană care se confruntă cu cea mai mare criză de forţă de muncă. Piraţii, în coaliţie cu o serie de primari şi independenţi, mizează pe promisiunea unui guvern deschis, prudent în a cheltui şi duşman cu corupţia. Şi Babis a candidat anul trecut pe o platformă anti-corupţie, dar scandalurile l-au ajuns din urmă. Corupţia pare să fie o chestiune politică importantă pentru alegătorii cehi de vreme ce la alegeri a candidat şi o mişcare dedicată luptei cu corupţia, Prisaha (Jurământ), condusă de un fost ofiţer de poliţie din Unitatea de combatere a crimei organizate, acum desfiinţată. Este vorba de Robert Slachta, care a trezit cu platforma sa interes şi controverse deopotrivă, notează Balkan Insight. Iar Prisaha a urcat în preferinţe uimitor de repede având în vedere că s-a lansat abia la începutul anului. Cunoscut de mulţi ca actor principal în raidurile poliţiei din vremea scandalului de corupţie în care s-a scufundat premierul Petr Necas în 2013, Slachta joacă acum pe o scenă animată de scandalurile care înconjoară afacerile dubioase care profită de pe urma pandemiei de Covid. Însă Babis a avut în mânecă un avantaj pe care nimeni din opoziţie n-a avut acces: bani mulţi şi putere. Le-a promis cehilor bani, că dacă îl ţin la conducerea ţării le va creşte pensiile şi salariile şi că le va construi drumuri. Babis s-a detaşat astfel de tradiţia de conservatorism bugetar a Cehiei şi s-a apropiat de colegii săi populişti din Ungaria şi Polonia.

 
AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.