Juncker recunoaşte, de asemenea, că primul pachet de bailout acordat Greciei, de 110 miliarde euro, nu a reuşit să pună un accent suficient pe creşterea economică, şi şi-a exprimat regretul pentru dificultăţile cu care se confruntă poporul grec. Juncker admite totodată că a fost foarte îngăduitor cu Grecia la începutul crizei financiare, dar şi cu acei politicieni care nu au dat dovadă de solidaritate europeană.
Întrebat care au fost sentimentele care l-au încercat când a fost publicat deficitul bugetar iniţial de 12,7% din PIB, Juncker spune că nu îşi aminteşte în detaliu ce a gândit în acel moment, dar precizează că nu a fost singura zi în care a fost furios.
"Nu era o surpriză că deficitul era mai mare decât cel estimat anterior, dar era extraordinar de mare şi cred că aceea a fost ziua în care am spus că totul s-a terminat pentru că primeam mereu date care nu corespundeau realităţii", a spus el.
Întrebat dacă consideră o greşeală faptul că guvernul condus de Papandreu nu a luat măsuri imediate pentru a reduce deficitul pe anul 2009, Juncker consideră că guvernul grec a descoperit treptat situaţia reală în care se afla ţara şi că nu a avut impresia că a acţionat cu întârziere.
"Trebuie să spun că în momentul în care evaluarea situaţiei ţării a fost gata, guvernul Papandreu a acţionat, dar nu suficient."
Referitor la faptul că Papandreu mergea prin mai multe capitale europene şi vorbea despre cât de coruptă era Grecia, Juncker este de părere că în Grecia corupţia este un fenomen şi că premierul grec a fost sincer în a recunoaşte acest lucru.
"În toate domeniile de activitate din Grecia există corupţie. Cred că Papandreu a fost corect în acel moment pentru că toate iniţiativele au fost luate pentru a lupta împotriva corupţiei", a declarat preşedintele Eurogrup.
Despre lunile critice de dinaintea semnării de către Grecia a primului acord cu Comisia Europeană, BCE şi FMI, Juncker a menţionat că nu îşi aminteşte când a crezut pentru prima dată că Grecia ar trebui să apeleze la ajutor financiar, dar că a îndemnat autorităţile elene să ceară sprijin financiar. "Am cerut Greciei să solicite ajutor financiar. Iniţial nu a dorit, aşa cum nici Irlanda şi mai târziu nici Portugalia nu au vrut. Dar toţi ceilalţi erau de părere că a sosit momentul ca Grecia să ceară ajutor din partea Eurogrup."
Eurogrup, BCE şi toţi ceilalţi din Europa nu au vrut o perioadă ca FMI-ul să fie implicat într-o ţară europeană. Referitor la acest aspect, Juncker spune că s-a numărat printre cei care nu au fost de acord cu intervenţia FMI, deoarece zona euro fiind un grup cu o monedă unică, ar fi trebuit să fie capabilă să depăşească problema fără sprijinul instituţiei financiare internaţionale cu sediul la Washington. Dar ulterior, din motive de credibilitate, s-a considerat că este mai bine ca şi FMI să se implice.
În privinţa măsurilor impuse Greciei, sunt voci care spun că acestea au cauzat multă recesiune şi că este foarte greu pentru ţară să iasă din acest cerc vicios. Legat de această problemă, Juncker consideră că nu a fost înţeleasă adecvat dimensiunea problemei creşterii economice greceşti şi că s-a insistat foarte mult pe consolidarea fiscală.
"Dacă vrem ca ţara să revină pe calea cea bună, trebuie să inventăm un mix inteligent de consolidare fiscală şi măsuri de stimulare a creşterii economice, pentru că nivelul de trai al grecilor a scăzut foarte mult."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
