Pieţele financiare pariază că banca centrală a zonei euro va începe să reducă dobânzile cel mai devreme în martie şi că până la sfârşitul anului viitor referinţa dobânzilor la depozite va fi împinsă în jos de la 4% în prezent la 2,5%. Aceasta ar însemna reducerea dobânzilor în şase paşi a câte 0,25 de puncte de bază fiecare, toţi făcuţi în 2024. Cu doar o săptămână în urmă traderii vedeau indicatorul rămânând peste pragul de 3%.
Aceste pariuri sunt încurajate de retragerea uimitor de rapidă a inflaţiei în mai multe state europene, după cum scrie Bloomberg. În cealaltă tabără, francezul Francois Villeroy de Galhau, membru în consiliul guvernator al BCE, a confirmat că instituţia sa a pus capăt ciclului de creşteri de dobânzi, pe care-l va reporni doar dacă „boala care este inflaţia“ va reizbucni, însă a atenţionat că banca ar putea să-şi pună problema scăderii dobânzilor abia anul viitor şi că trebuie să fie „răbdătoare“.
Francezul a făcut aceste comentării cu câteva ore înainte ca el şi colegii săi de la BCE să intre sub obligativitatea tăcerii de dinainte de fiecare şedinţă de politică monetară lunară a băncii zonei euro. Înaintea lui, Peter Kazmir, membrul din partea Slovaciei în consiliul guvernator, şi letonul Martins Kazaks au încercat să tempereze presiunile pieţelor. Kazmir a descris aşteptările ca BCE să înceapă să reducă dobânzile în primul trimestru ca „science fiction“.
Războiul dintre aşteptările pieţelor şi BCE a împins ieri euro la cel mai scăzut nivel din ultimii nouă ani faţă de francul elveţian. Moneda europeană s-a depreciat şi faţă de dolar. Pe de altă parte, perspectiva ca BCE să scadă dobânzile mai devreme a micşorat yieldurile obligaţiunilor guvernamentale din zona euro, adică a redus costul finanţării.
Kazaks crede că probabil de un astfel de pas nu va fi nevoie în prima jumătate a anului viitor. Pieţele îşi permit să facă pariuri pe traiectoria dobânzilor pe baza datelor economice actuale şi a semnalelor vagi, creând presiuni şi aşteptări. BCE trebuie însă să fie prudentă, mai ales că a fost prinsă pe picior greşit de actualul val de inflaţie, instituţia neintuind de la început forţa şi durata „bolii“. Acum, preşedinta BCE Christine Lagarde avertizează că perspectiva pe termen mediu privind inflaţia rămâne foarte incertă.
De revenirea inflaţiei se teme şi Sabrina Khanniche, manager de investiţii la Pictet Asset Management. Ea crede că BCE nu va reduce dobânzile înainte de ultimul trimestru al anului viitor deoarece vor persista presiunile inflaţioniste, cu toate că inflaţia pare că dă înapoi. Sabrina Khanniche leagă decelerarea inflaţiei de faptul că preţurile energiei au atins vârful anul trecut şi spune că actuala scădere este trecătoare. Până la o victorie sigură contra inflaţiei mai este de aşteptat. Inflaţia din zona euro s-a redus în noiembrie la 2,4%, cel mai scăzut nivel de după iulie 2021. Ţinta BCE este de 2%, iar inflaţia din mai multe economii este deja sub acest prag. Dar nimic nu garantează că ritmul de retragere va fi menţinut.
„Dezinflaţia este mai rapidă decât ne-am aşteptat din două motive: încetinirea preţurilor energiei, ceea ce nu mai este sigur din cauza conflictului din Orientul Mijlociu, şi decelerarea altor preţuri, ale serviciilor şi produselor manufacturate, datorită politicii monetare“, a explicat Francois Villeroy de Galhau. Cu alte cuvinte, scumpirile încetinesc deoarece dobânzile mari ale BCE frânează consumul şi creşterea economică, exact aşa cum îşi doreşte banca. Această anemie economică nu este de natură să înspăimânte BCE până-ntr-acolo încât să intervină cu tăieri de dobânzi pentru a stimula recuperarea, cred analiştii.
Într-o lume plină de incertitudini, nici măcar pieţele nu sunt sigure de pariurile lor. Strategii de la BlackRock văd „un risc ca pieţele să fie dezamăgite“. De asemenea, consilierii de la Goldman Sachs recomandă şi opţiuni care să contrabalanseze pariurile excesive pe reducerea dobânzilor.
Dacă o va face, îmblânzirea inflaţiei va fi motivul. Un sondaj al Reuters a găsit că economiştii văd economia zonei euro într-o recesiune uşoară, cu scădere economică de -0,1%, cel mult -0,3%, în această iarnă şi BCE începând să scadă dobânzile în trimestrul doi din 2024. Recesiunea s-ar putea să fi început deja din toamnă. Traderii de pe piaţa swapurilor au luat în calcul o probabilitate de 90% ca ciclul de relaxare a politicii monetare să fie pornit în primul trimestru, notează Bloomberg. Dacă pieţele au dreptate, BCE va fi prima dintre băncile centrale care reduce dobânzile anul viitor, şi o va face cel mai agresiv.
Rezerva Federală americană este aşteptată să facă acest pas în mai. În SUA, inflaţia a încetinit la 3,2%, iar economia se ţine bine. Aceasta ar însemna că BCE este într-o poziţie mai bună pentru a se decupla de banca centrală americană. Într-o lume plină de incertitudini, nici măcar pieţele nu sunt sigure de pariurile lor. Strategii de la BlackRock văd „un risc ca pieţele să fie dezamăgite“. De asemenea, consilierii de la Goldman Sachs recomandă şi opţiuni care să contrabalanseze pariurile excesive pe reducerea dobânzilor.
Acest război dintre aşteptările pieţelor şi BCE a împins ieri euro la cel mai scăzut nivel din ultimii nouă ani faţă de francul elveţian. Moneda europeană s-a depreciat şi faţă de dolar. Pe de altă parte, perspectiva ca BCE să scadă dobânzile mai devreme a micşorat yieldurile obligaţiunilor guvernamentale din zona euro, adică a redus costul finanţării.
