Statul California, a noua cea mai mare economie a lumii şi cel mai populat stat american, ar avea datorii de până la 335 miliarde dolari, cu mult mai mari decât "zidul de datorii" ameninţător de 28 miliarde dolari descoperit anul trecut la asumarea mandatului de guvernatorul Jerry Brown, potrivit unui studiu independent preluat de New York Times.
Notorietatea datoriilor Californiei l-a îndemnat pe candidatul republican pentru preşedinţia SUA Mitt Romney să compare statul cu ţări europene aflate în situaţii similare, precum Grecia sau Spania. Guvernatorul Californiei Jerry Brown a fost surprins anul trecut să descopere un alarmant "zid de datorii" de 28 mld. dolari şi a cerut măsuri pentru "dărâmarea" acestuia, precum limitarea emisiunilor de obligaţiuni, reduceri de cheltuieli şi creşteri de impozite.
În realitate, datoria Californiei este de cel puţin 167 mld. dolari şi maxim 335 mld. dolari, potrivit studiului realizat de State Budget Crisis Task Force, o comisie independentă alcătuită din experţi în domeniul fiscal. Diferenţa vine dintr-o serie de cheltuieli ignorate la calcularea datoriei oficiale a Californiei, precum pensii bugetare neplătite, asigurări de sănătate pentru pensionari, lucrări amânate de mentenanţă la autostrăzi şi un proiect de 40 mld. dolari pentru a aduce apa potabilă din stat la standardele federale.
Comisia a arătat şi că multe facturi ale administraţiilor precedente au rămas neachitate, lucru descoperit şi de guvernatorul actual, cum ar fi 8 mld. dolari în plăţi amânate destinate şcolilor şi facultăţilor publice din stat şi 250 mil. dolari transferaţi dintr-un fond pentru transporturi şi consideraţi venituri. Chiar dacă măsurile propuse de Brown ar fi adoptate şi statul ar reuşi să strângă 50 mld. dolari în următorii şapte ani, "zidul" ar rămâne în picioare.
Studiul comisiei include cinci alte state, dar California a primit atenţie specială, nu numai datorită mărimii economiei ei, dar şi din cauza notorietăţii problemelor fiscale cu care se confruntă. Trei oraşe californiene şi-au anunţat falimentul doar anul acesta. California are rating-ul "A-" din partea agenţiei Standard & Poor's (S&P), printre cele mai mici din cele 50 de state americane.
Datorii şi mai mari
Datoria guvernamentală totală a Californiei ar fi chiar mai mare, de 617 mld. dolari, potrivit unui alt studiu, realizat de ONG-ul american Sunshine Review şi ale cărui rezultate au fost anunţate la începutul lunii septembrie. În aceste condiţii, datoria Californiei ar fi mai mare decât a Greciei, de 423 mld. dolari şi dublă faţă de cea a statului New York, de 300 mld. dolari. Studiul a luat în calcul, pe lângă datoria statului, şi deficitul bugetar pe anul 2013, împrumuturi neplătite pentru fondul de asigurări de şomaj, datorii cu beneficiile post-angajare şi datorii cu pensiile.
Deşi glumele pe seama problemelor fiscale ale Californiei sunt un fel de hobby al politicienilor americani, economiştii resping comparaţiile între acest stat şi ţări precum Grecia. Un purtător de cuvânt al guvernatorului Brown l-a criticat pe Romney pentru comentariu şi a arătat că statul California este primul din ţară după numărul de job-uri create, perspectiva rating-ului obligaţiunilor s-a îmbunătăţit, iar costurile de împrumut au scăzut, ceea ce înseamnă că California este "exact opusul" Spaniei sau Greciei. De asemenea, statul este obligat prin constituţie să adopte un buget echilibrat în fiecare an. S&P arăta într-un raport de anul trecut că în Grecia cheltuielile guvernamentale reprezintă 50% din PIB, faţă de 7% în California.
Datoria totală a statelor americane se situează la 4.170 mld. dolari, dintre care mai mult de jumătate, 2.800 mld. dolari, vine din datorii la fondul de pensii, potrivit studiului.
Descurajaţii, şomerii neluaţi în seamă de statistică
În jur de patru milioane de americani au părăsit populaţia activă din decembrie 2007, în principal din cauza lipsei locurilor de muncă. Dacă aceşti "descurajaţi" ar fi fost în continuare luaţi în calcul, rata şomajului din august, de 8,1%, ar fi devenit 10,5%, scrie Thomson Reuters. Problema este mai acută în cazul tinerilor de 20-24 de ani, a căror pondere în forţa de muncă este la cel mai scăzut nivel din 1972. Unii tineri se întorc la şcoală în încercarea de a a-şi îmbunătăţi CV-ul, dar se confruntă cu costurile în creştere ale educaţiei şi nivelul record al datoriilor studenţeşti, pentru plata cărora este nevoie uneori de o viaţă întreagă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
