Bulgaria se îndreaptă către alegeri parlamentare pentru a şasea oară în ultimii aproape trei ani după ce Maria Gabriel, fost comisar european, şi-a retras candidatura pentru poziţia de premier, în pofida acordurilor politice anterioare ce confirmau că aceasta va primi postul respectiv, scrie Euractiv.
Eşecul negocierilor dintre cele mai mari două formaţiuni politice ale ţării, GERB şi Continuăm Schimbarea-Bulgaria Democrată (PP-DB) a aruncat instituţiile bulgare în teritoriu necunoscut după schimbările constituţionale adoptate la sfârşitul anului trecut.
Cu nouă luni în urmă, GERB şi PP-DB au constituit un cabinet condus de Nikolai Denkov de la PP-DB cu condiţia ca acesta să demisioneze pe 6 martie, iar Gabriel să preia poziţia de premier. Totuşi, rotaţia plănuită a eşuat.
Preşedintele Rumen Radev, cunoscut pentru opoziţia faţă de trimiterea de ajutor militar Ucrainei, urmează să predea mandatul de formare a unui guvern PP-DB, a doua cea mai mare formaţiune parlamentară.
Totuşi, probabil că şansele unei a doua încercări de formare a unui guvern vor eşua de asemenea, în condiţiile în care GERB anunţat că va relua negocierile politice doar după alegerile parlamentare. Celelalte formaţiuni parlamentare pot forma un guvern cu susţinerea GERB şi PP-DB doar în a treia şi ultima încercare.
Dacă şi această încercare va eşua, Radev va putea alege un premier interimar dintr-o listă de 10 persoane aflate în poziţii de top din administraţia de stat. Această procedură nu a mai fost testată şi prezintă riscul de a transforma actuala criză politică din Sofia într-una constituţională.
Criza politică de la Sofia ameninţă printre altele ambiţiile Bulgariei de a adera la zona euro.
Bulgaria ar urma să facă trecerea la euro la începutul anului viitor, însă data ţintă ar putea fi amânată cu câteva luni, în condiţiile în care ţara încearcă să întrunească criteriile pentru această trecere, anunţase recent ministrul bulgar de finanţe Assen Vassilev, potrivit Bloomberg.
Turbulenţele politice prin care trece ţara a perturbat eforturile acesteia de a adera la zona euro. Războiul din Ucraina şi criza energetică europeană i-au dat de asemenea acesteia peste cap planurile de atingere a unei ţinte de inflaţie.
Guvernele bulgare au susţinut în mod consistent aderarea la euro, însă temerile legate de creşterea preţurilor persistă, majoritatea bulgarilor privind în continuare cu scepticism trecerea la moneda unică europeană.
Economiştii au încercat să disipeze temerile privitoare la posibile scumpiri, asigurând publicul că impactul asupra inflaţiei va fi minim, notează Novinite. Economişti renumiţi au subliniat stabilitatea şi perspectivele pozitive asociate cu tranziţia la euro.
Revenind la criza politică, Konstantin Konstantinov, liderul partidului Renaşterea, a declarat că „oamenii sunt dezgustaţi de ceea ce se întâmplă“, reflectând sentimentul multor bulgari care se simt dezamăgiţi de peisajul politic, relatează Novinite. Acesta a avertizat că există riscul ca prezenţa la vot să fie extrem de redusă.
Partidul pro-rus dă de asemenea semne de criză înaintea alegerilor europarlamentare din iunie.
