Uniunea Europeana se afla in pragul unui nou conflict, privind distributia de fonduri catre regiunile mai putin dezvoltate ale UE, informeaza EUobserver. Sunt periclitate astfel, inca o data, incercarile de a atinge un consens in privinta controversatei probleme a bugetului Uniunii pe 2007-2013.
Conflictul pune fata in fata noile state membre cu unele state mai vechi ale UE, dar mai putin avansate, mai ales din sudul Europei.
Potrivit unor surse din cadrul UE, Spania a cerut operarea unor modificari semnificative asupra unei schite a bugetului, in sensul inlaturarii unor referiri specifice la "solidaritate" si la "nevoile speciale" ale noilor membri UE. Expresiile erau utilizate in contextul transferului de fonduri comunitare catre regiunile mai sarace.
Problema va fi dezbatuta pe larg de liderii UE, pe 16-17 decembrie.
Textul actual, citat de Euobserver, prevede ca "intr-o Uniune extinsa, eforturile principale in contextul politicii structurale ar trebui directionate catre reducerea decalajelor de dezvoltare, acordand atentie speciala partilor celor mai putin prospere din Uniune".
Documentul initial specifica insa urmatoarele: "solidaritatea ar trebui sa fie principiul de baza pentru distribuirea fondurilor de coeziune intr-o Uniune extinsa...an aceasta privinta, sunt recunoscute nevoile speciale ale noilor state membre".
Potrivit unor diplomati, Spania s-ar fi temut ca o referire atat de directa la noile tari membre UE ar putea avea ca rezultat o finantare mai slaba a propriilor regiuni mai sarace.
In document se mai stipuleaza scopul ambitios de a ajunge la un "consens politic pana in iunie 2005".
Olandezul Gerrit Zalm, presedintele grupului ministrilor de finante, a declarat ca "in cazul in care decizia asupra bugetului UE este amanata prea mult, va fi aproape imposibil sa fie efecuate toate cheltuielile estimate pentru 2007".
Zalm a insistat de asemenea ca, in privinta fondurilor puse de UE la dipozitia regiunilor mai sarace, "interesele noilor state membre ar trebui respectate".
Cu toate acestea, dezacordurile legate de nivelurile de cheltuieli in urmatoarea perioada bugetara a Uniunii Europene continua.
Guvernele a sase state membre UE (Marea Britanie, Franta, Germania, Olanda, Austria si Suedia) au declarat ca doresc limitarea bugetului comunitar la 1% din venitul national brut, in timp ce Comisia Europeana propune o medie de 1,14% pe cei sapte ani.
Germania a refuzat, potrivit diplomatilor europeni, o majorare "fara precedent" a nivelului de cheltuieli. Sursele au mai declarat ca si Ciprul s-a alaturat opiniei celor sase mai vechi membri UE.
Chiar daca aceasta disensiune ar fi rezolvata, ramane problema asa-numitei "rambursari britanice" (British rebate). Marea Britanie incearca sa-si pastreze cele 4,6 miliarde euro pe care le primeste inapoi de la UE in fiecare an, iar majoritatea celorlalte state se opun. Comisia Europeana a propus ca toate statele membre care platesc mai mult Uniunii decat primesc sa beneficieze de rambursari de fonduri, dar regatul a calificat propunerea drept "ridicola".
Italia, luata si ea in vizor pentru date false
Dupa Grecia, a venit randul Italiei sa fie banuita de a fi furnizat Comisiei Europene date incorecte referitoare la deficitul bugetar. Potrivit unui raport al Comisiei Europene, Italia a anuntat un deficit mai mic decat in realitate, inca din 1997.
Presedintele consiliului ministrilor de finante din UE, Gerrit Zalm, a declarat insa ca nu se asteapta la revizuiri majore ale datelor financiare referitoare la deficit, oferite de guvernul italian.
O purtatoare de cuvant a comisarului european pe probleme de afaceri economice si monetare, Joaquin Almunia, a confirmat aceasta opinie: "In prezent, informatiile noastre ma fac sa cred ca nu este vorba de un caz de o amploare atat de mare ca in cazul Greciei". ioana.leaua@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
