BCE are, de altfel, dubii legate de mai multe programe introduse de banca centrală maghiară.
„Banca Naţională a Ungariei a lansat mai multe programe care nu au legătură cu politica monetară, inclusiv un program de investiţii în active imobiliare, un program pentru promovarea culturii financiare şi un program de achiziţii de lucrări de artă maghiare şi de proprietăţi culturale, ca şi un program de transferare a foştilor angajaţi ai autorităţii de supraveghere financiară în cadrul instituţiei“, se arată într-un raport al BCE.
Analiştii instituţiei apreciază, având în vedere multitudinea programelor, obiectivul şi mărimea lor, că acestea pot fi percepute ca fiind în conflict cu regulile care interzic finanţarea monetară. Cu alte cuvinte, prin aceste programe banca centrală maghiară dă senzaţia că preia sarcinile guvernului sau oferă beneficii financiare acestuia.
„BCE va monitoriza îndeaproape aceste operaţiuni pentru a se asigura că implementarea lor nu vine în conflict cu interdicţia finanţării monetare“, notează sursa citată.
Interzicerea finanţării monetare este o practică taboo în politica monetară europeană, în special dacă nu are de-a face cu managementul unei crize. Deşi BCE şi-a împachetat cu atenţie observaţiile, este evident că are rezerve puternice legate de programele băncii centrale maghiare.
Deşi Ungaria nu este un stat membru al zonei euro, ca membru al UE face parte din Sistemul European al Băncilor Centrale, ceea ce înseamnă că banca centrală este supravegheată de BCE.
BCE are şi o „problemă“ legată de comportamentul autorităţilor maghiare.
„Proiectul de lege al Ungariei privind anumite măsuri legate de contractele creditelor de consum, ca şi proiectul legii despre regulile aplicabile anumitor contracte de credit, au fost trimise către BCE spre consultare, dar au fost puse în aplicare după foarte scurt timp, înainte ca BCE să poată elabora opinii.“
BCE şi-a mai explicat îngrijorarea legat de comportamentul guvernului Orban atunci când acesta s-a implicat în schimbarea conducerii băncii centrale. Fostul guvernator se opunea presiunilor guvernului de a coborî dobânzile pentru a nu pune în pericol cursul valutar. Pentru guvern, forintul slab acţionează în sprijinul exporturilor şi deci a economiei, în lipsa unor motoare mai puternice de creştere. Însă forintul slab acutizează problema datoriilor în valută.
