Decizia are scopul de a reduce impactul pe care confiscarea economiilor îl are asupra deponenţilor prin lărgirea bazei asupra căreia vor fi efecutate confiscările, dar arată că de acum încolo niciun depozit nu mai este intangibil, indiferent cui aparţine.
Acordul încheiat de Cipru cu FMI, UE şi BCE pentru primirea unui pachet de bailout de 10 miliarde euro prevede lichidarea băncii Laiki, a doua ca mărime din ţară, şi confiscarea a 60% din depozitele neasigurate mai mari de 100.000 euro constituite la Bank of Cyprus, cea mai mare bancă cipriotă, scrie agenţia Thomson Reuters. „Pierderile“ vor fi transformate în acţiuni pentru consolidarea capitalului băncii. Aceasta va primi creditele rentabile mai mici de 100.000 de euro ale Laiki.
Instituţiile private de învăţământ sunt un subiect sensibil în Cipru în condiţiile în care părinţii fac, în mod tradiţional, sacrificii mari pentru a-şi trimite copiii la şcoli private, scrie Cyprus Mail. Degradarea sistemului educaţional privat şi avantajele pe care o educaţie în limba engleză le aduce pentru formarea unei cariere profesionale îndreptăţea aceste sacrificii. Astfel, învăţământul privat s-a extins în ultima decadă, ajutat de boom-ul economic din anii 2000 şi de copiii ruşilor şi britanicilor stabiliţi în Cipru.
Taxele percepute de universităţile private din Cipru nu sunt deloc mici, ajungând în medie la 9.000 de euro pe an. Spre comparaţie, aceste taxe şcolare se ridică la 10.500 de euro pe an în Marea Britanie, dar chiriile mai mari şi în general costul vieţii mai ridicat din străinătate făceau mai avantajos studiul în universităţile private din Cipru. Situaţia se va schimba, deoarece din cauza fondurilor pierdute prin confiscare şcolile private vor fi nevoite, probabil, ori să majoreze taxele, ori să asigure servicii de o calitate slabă. Iar educaţia şi pregătirea sunt un elemente esenţiale în orice strategie de reorientare economică de genul celei spre care este împins Ciprul.
O tranziţie periculoasă
Restructurarea sistemului bancar şi pierderea statutului de paradis fiscal pun în pericol mii le locuri de muncă legate de afacerile de international banking din Cipru, notează Forbes. Avocaţi care înfiinţează companii, care pregătesc documentele pentru credite şi contracte, care supraveghează achiziţiile şi consiliază sau pledează în litigiile comerciale vor rămâne fără loc de muncă.
Pe lista viitorilor şomeri intră profesionişti precum contabilii, bancherii şi consilierii financiari. Arhivarii, personalul IT, personalul de secretariat vor dispărea şi ei. Toate aceste disponibilizări vor avea ca efect mai puţine cumpărături, mai puţine ieşiri la teatru sau la film, în general mai puţine cheltuieli. Astfel, hotelurile, restaurantele, magazinele, operatorii turistici vor pierde milioane de euro. Aceste pierderi, combinate cu economiile confiscate din bănci, sunt o reţetă de recesiune severă.
Potrivit estimărilor troicii creditorilor internaţionali, economia cipriotă se va contracta cu 12,5% în următorii doi ani, pe măsură de sistemul bancar, acum de cinci ori mai mare decât PIB-ul ţării, va fi demontat, notează The New York Times. Cum creditorii şi-au majorat deja estimarea privind costul bailoutului Ciprului de la 17 miliarde euro la 23 miliarde euro, este posibil ca si scăderea economică să fie mai mare decât s-a calculat iniţial. Recesiunea din Grecia întăreşte această idee.
Primăria capitalei Ciprului cere ca depozitele să-i fie scutite de confiscare
Primarul Nicosiei Constantinos Yiorkadjis a cerut guvernului să scutească depozitele municipalităţii de la confiscare doarece planul de bailout pune în pericol buna funcţionare a serviciilor pe care le asigură, scrie Cyprus Mail. „Majoritatea depozitelor primăriei sunt la Laiki şi Bank of Cyprus şi există riscul ca, în pofida eforturilor noastre, să nu ne putem respecta responsabilităţile“, a avertizat Yiorkadjis. Spre exemplu, municipalităţii i-ar putea fi imposibil să colecteze şi să depoziteze deşeurile menajere, ceea ce ar putea pune în pericol sănătatea locuitorilor capitalei. De asemenea, lipsa fondurilor ar putea pune în pericol siguranţa publică în condiţiile în care semafoarele şi iluminatul public nu vor putea fi întreţinute. „Proiectele de dezvoltare sunt, de asemenea, în pericol deoarece contribuţia noastră financiară a fost îngheţată şi o mare parte din aceasta va fi tăiată“, a mai spus primarul capitalei cipriote.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
