Loviturile date de Statul Islamic în afara Orientului Mijlociu determină Washingtonul şi marile capitale europene să-şi reconsidere opţiunile. O jumătate de oră de teroare pe străzile Parisului este pe cale să devină catalizatorul unor schimbări ample în politicile internaţionale, cu implicaţii care vor dura ani de zile, scrie The Wall Street Journal.
În ultimul an, Occidentul şi-a concentrat o mare parte din atenţie pe ceea ce era perceput ca un pericol în creştere venit din partea Rusiei. Terorismul era o ameninţare reală, dar controlabilă. Acţiunile militare agresive ale Moscovei în Ucraina şi în alte părţi reprezentau un pericol mai mare.
Însă cu o serie de atacuri bine coordonate, Statul Islamic a adus terorismul în mijlocul atenţiei internaţionale. Iar Rusia, departe de a fi un inamic care ameninţă cu puterea sa nucleară, s-a prezentat rapid ca partener, unul cu un plan de a elimina imediat ameninţarea.
Strategia Moscovei, de a susţine regimul sirian al preşedintelui Bashar al-Assad, cel puţin temporar, ca modalitate de a înfrunta Statul Islamic, a fost de nedigerat pentru SUA şi, până acum, pentru Franţa. Parisul a fost unul dintre cei mai aspri critici internaţionali ai lui Assad. Această poziţie s-ar putea schimba.
Atrocităţile de vineri au mărit considerabil mizele geopolitice pe care le reprezintă Siria, unde aproape cinci ani de război au gonit sute de mii de refugiaţi în Europa. Eforturile militare şi diplomatice din Siria ale Vestului se vor intensifica, cu siguranţă.
Apetitul capitalelor occidentale, în special al Washingtonului, de a trimite trupe în Siria, rămâne redus. Experienţele din Irak şi Afganistan sunt încă vii în memorie.
S-au făcut comparaţii între atacurile de la Paris şi cele din 11 septembrie 2001 din New York şi Washington. Însă puterile europene nu au forţa militară pe care o au SUA, ceea ce face reacţia Washingtonului vitală.
La întâlnirea de duminică a G20, preşedintele american Barack Obama a promis că va „redubla“ campania militară condusă de SUA contra Statului Islamic şi eforturile diplomatice de a obţine o soluţie politică problemei războiului sirian.
Oficialii de la Casa Albă au atras atenţia asupra creşterii recente a presiunilor contra Statului Islamic prin atacuri americane asupra conducătorilor organizaţiei teroriste, intensificarea campaniei aeriene şi activitatea forţelor speciale în Siria. Acestea sunt doar începutul unei abordări mai agresive. Aceiaşi oficiali au confirmat că SUA au livrat pentru a doua oară miniţie unei coaliţii nou formate de forţe arabe şi kurde care luptă împotriva Statului Islamic.
S-a intensificat, de asemenea, colaborarea informaţională între SUA şi Franţa pentru ca Parisul să atace mai eficient ţintele teroriste din Siria şi Irak.
În plus, Obama şi preşedintele rus Vladimir Putin au discutat în Turcia despre oprirea războiului din Siria, spun oficiali ai Casei Albe, iar rezultatul este un ton mai puţin critic în privinţa eforturilor militare ruseşti din Siria.
Cu toate acestea, spun oficialii, Obama nu caută să schimbe dramatic strategia SUA. El se opune extinderii implicării SUA în aşa măsură încât acest stat să ajungă iarăşi prins într-un război în Orientul Mijlociu.
„Nu credem că trupele americane sunt soluţia acestei probleme. Sincer, este mai sustenabil şi eficient să ai forţele de opoziţie pe teren în Siria şi parteneri în Irak capabili să recupereze teritoriu şi să-l păstreze“, a explicat Ben Rhodes, consilier al Casei Albe.
Atacurile din Paris demonstrează că Statul Islamic poate lovi marile puteriale lumii şi nu doar ţinte din Siria şi Irak. Agresiunile urmează unor atacuri sângeroase în Ankara şi Beirut şi prăbuşirii unei aeronave de pasageri ruseşti. Toate acestea au fost atribuite grupului terorist.
Unele voci din Congresul american şi-au arătat speranţa că preşedintele francez Francois Hollande va invoca tratatul NATO pentru a iniţia o coaliţie antiteroristă, aşa cum au făcut SUA după atacurile din 2001.
Parisul va tripla numărul de lovituri aeriene din operaţiunile din Orientul Mijlociu contra Statului Islamic. Oficiali francezi au spus că portavionul francez Charles de Gaulle, dotat cu 24 de aeronave de război, va pleca spre Orientul Mijlociu curând pentru a profita de informaţiile adunatze până acum.
„Pe măsură ce adunăm mai multe informaţii vom putea executa mai multe atacuri“, a afirmat un oficial francez.
În interiorul Europei, se vor dezvolta controversele privind migraţia şi reintroducerea controalelor ssistematice la graniţe, ceva ce până nu demult părea de domeniul istoriei. De asemenea, este foarte probabil ca guvernele şi societăţile civile să fie nevoite să aleagă cât de mult se vor abate de la tradiţia de a insista pe drepturile omului şi dacă va fi nevoie de mai multă supraveghere electronică şi alte astfel de tactici care aduc atingere dreptului individului la intimitate.
„Va fi ceva nou pentru guvernele vestice să lupte contra acestui fel de terrorism şi sî-şi apere în acelaşi timp valorile şi preferinţele politice“, crede Marc Pierini, fost ambasador UE în Orientul Mijlociu.
Un compromis deloc confortabil va trebui făcut, probabil, în privinţa Rusiei. La summitul G20 din Turcia Putin a îndemnat vestul să se alăture unei lupte comune contra terorismului internaţional. Moscova pare să spere că cooperarea în privinţa Siriei va duce la relaxarea sancţiunilor economice şi financiare impuse Rusiei după ce aceasta a atacat Ucraina. Până acum, oficialii europeni au rezistat unei astfel de idei.
Orice coaliţie cu Moscova ar întări regimul criminal al lui Assad, un pas care dacă va fi făcut, avertizează unii analişti, îi va izola pe musulmanii sunniţi care se opun dictatorului. Assad este şiit. Musulmani sunniţi luptă contra ISIS.
