Business Internaţional

Se apropie marea bulă a NPL-urilor, creditele neperformante care au otrăvit sistemele bancare occidentale. Sunt băncile est-europene pregătite? Ungurii se tem de un „atac financiar“, iar polonezii de creditele în franci

Băncile centrale din Europa de Est, şi de oriunde, nu se mai tem aşa tare de creditele neperformante, toxina care a otrăvit până la colaps sistemul financiar american şi a paralizat până la urmă întreaga industrie bancară mondială în criza anterioară. Însă văd pericole în alte părţi. În Ungaria, guvernatorul a atenţionat că dacă guvernul nu ţine cheltuielile în frâu poate atrage „un atac financiar puternic“ asupra ţării. În Polonia, autoritatea de supraveghere financiară a dat vina pe aprecierea francului elveţian pentru problemele băncilor locale cu creditele în valută, descrise ca reprezentând riscuri majore pentru sistem.

În filmul legendar „The Big Short“, excentricul medic şi manager de fonduri de hedging Michael Burry este unul dintre primii investitori care întrevăd apocalipsa ce avea să se abată asupra băncilor americane din cauza colapsului pieţei creditelor ipotecare, scrie Edina Schweizer, specialist bancar regional, într-o analiză publicată de Budapest Business Journal.

El îşi dă seama că ponderea creditelor neperformante (NPL) va creşte ameţitor în 2007 şi cu această convingere în gând îşi constituie poziţii  short, pariind împotriva instrumentelor financiare garantate prin ipoteci. Puţini înţeleg ce se întâmplă şi foarte puţini îi împărtăşesc opinia. Când în cele din urmă piaţa se prăbuşeşte, Burry obţine un profit de aproape 490%, îşi închide fondul de investiţii şi pleacă de la birou în vechile lui bermude ponosite. Atunci, semnele că NPL-urile vor ajunge la niveluri copleşitoare erau evidente, cel puţin pentru Burry şi câţiva alţii. Dar pentru  cine  contează, nu. Banca Centrală Europeană a considerat chiar că este cazul să aplice o majorare de dobândă, semn că a fost prinsă pe picior foarte greşit de criză.

Acum, după criza provocată de COVID-19, băncile au în faţă din nou perspectiva creşterii NPL-urilor în portofoliile lor. Au învăţat ele ceva din criza trecută? Sunt mai bine pregătite? Sunt mai mari pericolele? Actuala criză este diferită de cea din 2008 în primul rând pentru că a lovit diferit diversele sectoare ale economiei.

Au încasat şocuri puternice turismul, industria restaurantelor, hotelurilor şi modei. Activitatea în transport şi în comerţul electronic a explodat. Doar creditorii din primele sectoare produc probleme băncilor deocamdată. Guvernele ajută cu subvenţii, măsuri fiscale şi moratorii la plată piaţa muncii, companiile şi debitorii. Nivelul intervenţiilor statului este fără precedent. Aceste măsuri întârzie efectele negative asupra băncilor şi dau timp acestora şi instituţiilor de supraveghere să identifice vulnerabilităţile. Există însă şi incertitudini, create de penurii şi de evenimentele perturbatoare neprevăzute.

De asemenea, nimeni nu ştie cât va dura pandemia şi cât de periculoase sunt noile tulpini de coronavirus care provoacă COVID. Focare noi de boală apar în diferite zone ale lumii. Franţa face vac­cinarea obligatorie. Compor­ta­mentul şi preferinţele con­sumatorilor se pot schimba. Guvernele nu pot finanţa la infinit salariile din companiile private. 

Băncile europene au plasat sub moratorii credite echivalente cu 871 de miliarde de euro în 2020. Suma reprezintă 6% din creditele totale ale băncilor europene. Ungaria avea la sfârşitul anului trecut 39% din împrumuturile comerciale şi 54% din cele de retail sub moratorii, niveluri „uimitoare“. Banca naţională a Ungariei estimează că 15-20% din totalul creditelor de la bănci au riscuri ridicate. Moratoriul actual întârzie declararea acestora ca neperformante. După retragerea moratoriului, programată pentru august, băncile se pot trezi în dificultate. De asemenea, se vor trezi şi firmele zombie, iar debitorii pot deveni obişnuiţi cu condiţiile favorabile lor, prinzând gustul refuzului de a-şi plăti datoriile.

Ponderea NPL-urilor din Ungaria era de 1,8% la sfârşitul anului trecut, nivel scăzut record. Un oficial al băncii centrale maghiare estima în aprilie că ponderea nu va trece de 10% în iunie, termenul iniţial de retragere a moratoriului. De aici se poate trage concluzia că băncile pot absorbi cel puţin o parte din pierderile cauzate de NPL-uri în 2021.

Însă guvernatorul băncii centrale Gyorgy Matolcsy a spus recent că mixul  format din deficitul bugetar mare, inflaţie ridicată pe o perioadă prelungită, dobânzile reale profund negative şi extinderea moratoriului poate declanşa „un atac financiar puternic“ contra Ungariei.

În România, testele de stres efectuate de BNR au găsit că rata creditelor neperformante va atinge 9,2% în decembrie 2021 şi 9,9% în 2022. În aprilie, rata NPL-urilor era de 3,94%, peste nivelul de la final de 2020, de 3,83%

. Bulgaria are o rată a NPL peste media UE, remarcă agenţia Scope Ratings. Despre sistemul bancar polonez, agenţia de rating Fitch scrie că acesta este bine capitalizat, cu active de o calitate sănătoasă, la finalul anului trecut rata creditelor cu probleme fiind de 6,9%, şi profitabil.

Banca centrală a avertizat însă că incertitudinile asociate cu portofoliile de credite în valută pentru ipoteci sunt foarte ridicate, iar materializarea anumitor scenarii ar putea avea ca rezultat pierderi semnificative pentru băncile expuse, punând în pericol întregul sistem financiar. Mii de polonezi au luat credite în franci elveţieni în urmă cu un deceniu pentru a profita de dobânzile reduse, dar s-au lovit de costuri mai mari când valoarea francului a explodat. Mulţi clienţi ai băncilor au acuzat clauze abuzive şi au atacat băncile în instanţă. Părţile au fost lăsate în ceaţă în mai când Curtea Supremă a amânat un ghid pentru instanţele inferioare referitor la cum să trateze astfel de cazuri. Curtea a cerut instituţiilor statului să înainteze opinii. „Riscul jurudic al portofoliilor de credite în valută a crescut şi a devenit recent principala ameninţare pentru stabilitatea sistemului financiar intern“, a scis ca răspuns guvernatorul băncii centrale Adam Glapinski, un aliat al guvernului aflat în campanie electorală.

 
 
AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.