În pofida unui prim semestru mai degrabă bun pentru piaţa poloneză de acţiuni, mai multe firme de brokeraj, unele cu nume răsunătoare, au decis să se retragă de aici citând competiţia prea mare şi profiturile prea mici. Este fuga lor, ca a şoarecilor de pe o corabie care stă să se scufunde, un semn că potenţialul celei mai mari şi până acum celei mai rezistente economii din Europa de Est se degradează? Unii analişti consideră că Polonia are în faţă prima recesiune din ultimii 20 de ani.
Credit Swisse Securities a anunţat recent că îşi va muta platforma de tranzacţionare de la Varşovia la Londra, KBC Securities şi-a retras serviciile pentru persoane fizice, iar Amerbrokers a indicat că îşi va închide activităţile de brokeraj în septembrie, scrie The Warsaw Business Journal.
Jucătorii din piaţă consideră că şi alte case de brokeraj vor părăsi bursa poloneză. Analiştii spun că retragerile vin deoarece pe această piaţă sunt deja prea multe firme de brokeraj, iar competiţia acerbă le micşorează profiturile.
Brokerii ar putea fi speriaţi şi de faptul că guvernul vrea să reformeze sistemul de pensii, probabil prin transferarea activelor sistemului privat în administrarea statului, aşa cum a făcut Ungaria. Fondurile private de pensii, pe care Varşovia le învinovăţeşte pentru creşterea datoriei statului, sunt printre cei mai mari investitori pe bursă şi de pe piaţa obligaţiunilor.
Pentru un reper al dimensiunilor şi importanţei bursei de la Varşovia, trebuie spus că aceasta s-a plasat pe locul doi în Europa la numărul de oferte publice iniţiale, şi anume 18, din cel de al doilea trimestru, prima poziţie revenind Londrei. Valoarea acestora este de 44 de milioane de euro, potrivit calculelor PwC. Dar din cele 18 debuturi, doar trei au avut loc pe platforma principală. Cel mai mare IPO a fost de 26,5 milioane euro.
Cu o capitalizare de piaţă de 122 de miliarde de euro, Bursa de la Varşovia este cea mai mare din Europa de Est şi o piaţă pe măsura celei mai mari economii din regiune.
Gestionarea bună a fondurilor europene, unul din ingredientele principale ale miracolului polonez
Dar această economie riscă să intre în recesiune, consideră Gavin Rae, profesor de ştiinţe economice la Universitatea Kozminski din Varşovia. Polonia este singura economie care a evitat recesiunea în timpul şi după criza economică şi financiară globală, reuşind chiar să crească în această perioadă, iar performanţa are la bază, explică el, mai ales gestionarea bună de către guvern a fondurilor primite de la UE. Cum însă noul buget al Uniunii, de austeritate, se axează acum pe inovaţie şi mai puţin pe infrastructură, pericolul recesiunii este cât se poate de real şi este exacerbat de presiunile bugetare.
Polonia a evitat recesiunea datorită unei combinaţii unice de factori interni şi externi. În primul rând, sectorul bancar şi financiar, bine reglementat, nu s-a prăbuşit şi nici n-a avut probleme grave. Datoria individuală a rămas la niveluri reduse. Apoi, spre deosebire de unele economii mai mici din regiune, Polonia nu a fost dependentă de intrările de capital şi credit privat şi nu s-a bazat puternic pe exporturi. „Mulţi dintre vecinii noştri au avut de suferit deoarece s-au bazat puternic pe exporturi, dar noi avem o cerere puternică pe piaţa internă. Mulţi ani Polonia nu a avut o clasă de mijloc, dar acest lucru s-a schimbat în ultimii zece ani, iar acum avem o piaţă internă puternică”, explica în 2010 pentru CNBC Rafal Szajewski, manager la Agenţia pentru Investiţii Străine.
În al treilea rând, moneda poloneză nu a fost legată de o altă valută, aşa cum a făcut Bulgaria ancorând leva de euro, astfel că Polonia şi-a putut face exporturile competitive prin devalorizare. Apoi, companii ale căror procese de producţie implică multă forţă de muncă, precum producătorii auto, au venit în Polonia atrase de forţa de lucru ieftină, dar educată.
Însă, cel mai important, guvernul a continuat să majoreze cheltuielile, în principal prin creşterea investiţiilor publice, canalizând fondurile structurale şi de coeziune venite de la UE. Spre exemplu, cheltuielile au urcat de la 15,1 miliarde euro în 2008 la 16,5 miliarde euro doar în primul trimestru din 2012, an în care Polonia a găzduit Campionatul European de Fotbal. Polonia a fost cel mai mare încasator de fonduri de la bugetul UE pe 2007-2013 şi primeşte fonduri europene încă de la aderare, în 2004. Cu aceşti bani, guvernul a investit masiv în infrastructură şi clădiri, în proiecte care creează un număr considerabil de locuri de muncă.
Cheltuieli mai mici, creştere mai lentă
Însă după terminarea proiectelor de construcţii pentru Euro 2012, cheltuielile publice au început să scadă, frânând creşterea economică. O altă cauză a încetinirii este scăderea consumului gospodăriilor. De asemenea, se înrăutăţeşte situaţia de pe piaţa muncii, unde rata şomajului a crescut peste 14%, iar salariile sunt cu 1,4% sub nivelul din 2012 în urma primei scăderi de după începutul anilor 1990.
În faţa pericolului recesiunii, guvernul a anunţat luna aceasta că nu va sacrifica creşterea cu reduceri de cheltuieli, în condiţiile în care Polonia este încă sub procedura de deficit excesiv a Comisiei Europene din cauza deficitului bugetar prea mare. Astfel, executivul va modifica legislaţia pentru a lăsa deficitul să urce cu echivalentul a 3,8 miliarde euro, deoarece anticipează venituri cu 5,7 miliarde euro mai mici decât proiecţia iniţială, din cauza activităţii economice slabe din primul semestru. Ministrul de finanţe, Jacek Rostowski, mult timp un pledant hotărât în favoarea disciplinei bugetare, consideră acum că majorarea deficitului va stimula economia. Legislaţia opreşte creşterea deficitului dacă datoria ţării depăşeşte 50% din PIB. Norma care prevede aceasta va fi suspendată în 2013 şi 2014, potrivit Thomson Reuters. Datoria depăşeşte deja acest prag, fiind echivalentă cu 52,7% din PIB.
Polonia este o stea în plină ascensiune pe scena europeană a politicilor externe
În 2003, pe când făceau pregătiri pentru intrarea în UE, premierul francez Jacques Chirac le-a spus polonezilor “să închidă gura” în legătură cu sprijinul lor pentru invazia nepopulară a Irakului sub conducerea SUA. Polonezii nu au tăcut, iar retorica poloneză din anii care au urmat nu a fost dominată de problemele de politică externă ale zilei şi nici chiar de cele legate de calitatea de membru al UE. În schimb, Varşovia a oscilat între două sentimente adânc înrădăcinate, cel antigerman şi cel antirusesc, scrie The Christian Science Monitor. În 2007, poziţia Poloniei în orice privinţă, de la problemele bugetare la schimbarea tratatelor, reflecta întotdeauna naţionalismul izvorât din Al Doilea Război Mondial şi ocupaţia sovietică. „Imaginea Poloniei în UE era atunci foarte urâtă”, spune Bartek Nowak, specialist în ştiinţe politice care lucra pe atunci la Parlamentul European. Acum, Polonia nu numai că nu mai are imaginea unui războinic proamerican din Războiul Rece, dar este o stea în plină ascensiune pe scena europeană a politicilor externe, cizelând conştiincios relaţiile cu Germania, văzut acum ca un aliat în UE. Unii numesc chiar Varşovia „Noul Paris”, făcând referire la rolul dual pe care l-a jucat în transformarea politicilor diplomatice de pe continent. Polonia nu este destul de influentă pentru a defini politicile europene, dar este un semn că polii de putere se pot muta în vremuri de criză.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 30.07.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
