În Ungaria, până nu demult ţara cu cea mai puternică inflaţie din UE, preţurile producţiei industriale au scăzut în decembrie, faţă de aceeaşi lună a anului anterior. Mai important, au scăzut şi preţurile din industria alimentară. Astfel, cele mai recente date arată că maghiarii pot lăsa la o parte teama că inflaţia va reîncepe să accelereze.
Din contră, dacă premierul Viktor Orban a promis că indicatorul va coborî sub 10% până la finalul anului trecut, inflaţia a depăşit aşteptările şi a încetinit la 5,5% în decembrie. Vestea a venit de la un institut de statistică unde în ultimul an au avut loc schimbări importante. Statisticianul care a condus timp de 27 de ani departamentul responsabil cu calcularea PIB-ului şi cât de scumpă este viaţa ungurilor a demisionat, acesta fiind înlocuit cu un om al guvernului, după cum scrie presa ungară.
Însă şi acesta a părăsit instituţia, în decembrie. Era încă în perioada de probă. El a venit în octombrie, lună pentru care biroul de statistică a calculat o inflaţie anualizată de 10%, amintire a unui an cu scumpiri brutale, inflaţia medie din 2023 depăşind 17%. Decelerarea este atribuită energiei mai ieftine, prăbuşirii consumului, dar şi cererii slabe din zona euro pentru produsele de export ungureşti. Mulţi analişti se aşteaptă la o surpriză plăcută şi pentru ianuarie, cu o încetinire a inflaţiei la 4,4%.
Dar rezultatul va depinde de cum au înţeles companiile să-şi modifice politice de stabilire a preţurilor la început de an. Scumpirile au modificat cu siguranţă comportamentul consumatorilor. Aceştia preferă mărcile proprii ale retailerilor, de obicei mai ieftine, şi nu mai cumpără în cantităţi mari. Apoi, analiştii de la MKB Bank au observat o altă schimbare, de data aceasta pe piaţa muncii. Din cauza inflaţiei ridicate, persoanele inactive au început să-şi caute de muncă, potrivit privátbankár.hu. Ministrul de finanţe Mihály Varga, deşi optimist, apreciind că inflaţia se poate duce sub 4% în ianuarie, a avertizat că scumpirile rămân un duşman apropiat.
Până la urmă, inflaţia, oricât de mică, dacă nu este negativă, înseamă creşteri de preţuri. Şi în Cehia, o economie mai liberală decât cea ungară, guvernul este optimist. Ministerul de finanţe crede că anul acesta va însemna sfârşitul inflaţiei ridicate şi estimează că indicatorul va sta sub 3% o bună parte din 2024. Pentru întregul an este prognozată o inflaţie de 3,1%, o cotă cu care cehii se obişnuiseră în 2021. Este un plonjon substanţial având în vedere nivelul de 11% din 2023.
Însă şi guvernul ceh este atent la cum companiile îşi stabilesc preţurile la început de an. În decembrie, inflaţia anualizată a fost de 6,9%. „Inflaţia va reveni la nivelurile cu care ne obişnuisem. Ar trebui să revină şi creşterea economică. De asemenea, ar trebui să simţim şi creşteri salariale reale. Salariile ar trebui să urce cu 5-10%. Toate acestea se vor reflecta în situaţia economică a cehilor şi în încrederea lor în viitor“, a comentat premierul Petr Fiala. El a amintit astfel că Cehia se confruntă cu stagflaţie, scumpiri pe fondul lipsei de creştere economică. De aceea, salariile reale au scăzut în ultimii doi ani. Anul trecut, economia a stat în recesiune, principalul motiv fiind inflaţia.
Din cauza scumpirilor continue, populaţia a preferat să economisească şi să reducă consumul. Iar inflaţia ridicată s-a datorat în primul rând exploziei preţurilor energiei, apoi faptului că guvernul a acţionat târziu pentru a atenua efectele creşterii preţurilor şi într-o direcţie greşită. Spre exemplu, Richard Hindls, rector la Universitatea de Studii economice din Praga, spune că în mod greşit guvernul a plafonat preţurile pentru consumatori, nu pentru producători, scrie Novinky.cz. Dar banca centrală este şi mai optimistă, aşteptându-se ca inflaţia să fi coborât înspre 2%, ţinta sa, chiar în ianuarie.
Şi în Cehia analiştii au observat schimbări produse de inflaţie în comportamentul consumatorului: cehii au devenit mai ştiutori într-ale investiţiilor.
Un studiu realizat de platforma de investiţii Portu a găsit că trei sferturi dintre cehi înţeleg corect ce este inflaţia, diferenţa dintre a investi şi a economisi şi faptul că profiturile mari sunt asociate cu riscuri mari. Pe de altă parte, ziarul Hospodárské arată că o inflaţie comparabilă doar cu cea din perioada de tranziţie de după căderea comunismului a slăbit încrederea cehilor în economia de piaţă.
În Polonia, cea mai mare economie din Europa de Est, 2023 a fost anul dezinflaţiei, ca peste tot în regiune. Inflaţia a decelerat la 6,2% în decembrie sub efectul încetinirii scumpirilor la alimente şi carburanţi, notează analiştii de la Credit Agricole. Pe de altă parte, preţurile energiei au creat presiuni ascendente. Dar, cel puţin faţă de luna anterioară, preţurile stagnează.
Pentru anul acesta, proiectul de buget al guvernului mizează pe o inflaţie de 6,6%. Şi numai guvernul ar putea aprecia cel mai bine care va fi traiectoria preţurilor pentru că de el depind multe forţe care acţionează asupra lor. De exemplu, doar el poate şti când retrage TVA zero aplicată produselor alimentare sau dacă renunţă sau menţine subvenţionarea energiei. Totuşi, economiştii intervievaţi de Bloomberg s-au încumetat să estimeze că inflaţia va coborî în 2024 la 4,9%.
