Numărul de utilizatori 5G s-a dublat pe parcursul anului 2023 faţă de anul trecut, ajungând astfel la 1,5 milioane de utilizatori, a spus Valeriu Zgonea, preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).
„Numărul de utilizatori ai conexiunilor 5G s-a dublat faţă de anul 2022. Sunt 1,5 milioane de utilizatori astăzi, adică 7% din numărul de conexiuni mobile din România. Nu este o cifră îmbucurătoare pentru România europeană însă. Pe de altă parte, internet la punct fix de peste 1GB avem undeva la 30% din gospodăriile care sunt conectate în acest moment, ceea ce înseamnă o adiţionare de 10% în prima parte a anului faţă de anul 2022. Eu mă aştept la o creştere mai robustă în următoarea perioadă. La nivelul guvernului şi la nivelul ANCOM ne vom uita cu mai multă atenţie ce poate să facă statul pentru a susţine o dezvoltare rapidă, ca să nu ne pierdem acest avantaj tactic şi strategic pe care îl avem şi pe care l-am avut la 2G, 3G şi 4G. Nu e simplu pentru că 5G nu seamănă cu 3G sau 4G şi trebuie să fim atenţi”, a spus Valeriu Zgonea. El a fost prezent în cea de-a doua zi a conferinţei ZF Digital Summit 2023.
Ce a mai spus Valeriu Zgonea
Pe datele statistice europene, dacă ne uităm la preţurile competitive cu amănuntul, 81% din români în acest moment au internet la punct fix, la peste 100MB/s - peste media europeană, care este undeva în jur de 55% -, dacă ne uităm la conexiunile pe reţele gigabyte, aşa cum sunt denumitele de către specialişti, atunci suntem în jurul a 23% din populaţia României - peste media europeană, care este undeva între 14 şi 15%. Asta este partea plină a paharului. Partea goală a paharului nu ştiu dacă este o neatenţie din partea statului român sau o lipsă de înţelegere a lucrurilor mici care devin lucruri mari. Avem foarte multe zone albe astăzi cântă tranzităm de la 4G către tehnologia 5G. Cum se poate rezolva asta? Păi, aşezaţi la masă şi cooperând - una dintre marile slăbiciuni ale statului român.
Săptămânile trecute, guvernul, pentru prima dată în istoria sa, a creat o echipă intern-instituţională pentru a rezolva o problemă pe care toată lumea o prezintă de vreo 20 de ani - conectivitatea în Delta Dunării şi pentru prima dată furnizorii de servicii, operatorii, autorităţile centrale şi locale, ANCOM-ul, am stat la masă şi am încercăm să găsim o soluţie pe termen scurt, dar şi o soluţie pe termen lung. Şi reglementările europene astăzi ne permit, se poate face colocarea pe acelaşi ton de comunicaţii. Autoritatea şi-a luat angajamentul să construiască pe resursele financiare pe care le are, fără intervenţia statului, această chestiune, într-un dialog şi într-un parteneriat constant cu operatorii de telefonie mobilă, să închidem această zonă care din punct de vedere, să zicem, în eficienţe economice pentru operatori nu merită să investească acolo. Şi atunci statul trebuie să vină în susţinerea cerinţelor şi nevoilor pe care le are o comunitate destul de mică de cetăţeni, dar care în ultima perioadă, se află tot timpul pe agenda publică.
România nu a investit suficient şi nu avem digitalizare a economiei şi a societăţii. Ca rezultat nu avem destule servicii publice digitalizate. Ce înseamnă asta? Înseamnă că inovaţia digitală nu a atins core business-ul românesc, adică întreprinderea mică şi mijlocie. Ca rezultat, nu avem foarte multe servicii publice digitalizate, cele două combinate cu o investiţie aproape zero în educaţia digitală pe care o vedeţi în acel indice DESI ne arată unde ne aflăm. Aceasta este o zonă în care autoritatea trebuie să furnizeze soluţii guvernului României şi în acelaşi timp trebuie să implice un pic mai mult.
O Românie digitală înseamnă Românie competitivă, înseamnă un alt nivel de trai, o nouă abordare a societăţii, eo schimbare de paradigmă, de la România industrială la România digitală. Astăzi, foarte multe autorităţi relevante nu şi-au adiţionat în ultimii 20 de ani competenţe digitale în sectorul pe care îl supraveghează. Deşi legea comerţului electronic a apărut ca reglementare, ca directivă în 2002, noi, în două decenii i-am mutat părinţii dintr-un minister în altul şi niciodată n-am ştiut cine este părintele care trebuie să creeze o strategie, un plan de acţiune.
Trebuie să ne aşezăm pe câteva principii şi să ne focusăm pe viitor – industria se schimbă de la zi la zi, devine mai profitabilă, apoi te schimbă Comisia Europeană prin reglementări, guvernul îşi schimbă strategia ş trebuie să fii mereu în dialog cu el, cetăţeanul se schimbă şi el şi trebuie să fim atenţi. Şi nu în ultimul rând tehnologia evoluează foarte rapid şi ne sperie câteodată pentru că e greu să găseşti oameni şi resurse umane pregătite pe piaţă. Autoritatea are resurse, va şti să se adapteze în continuare, avem resursă umană foarte bună, bine plătită dar modelul de business se schimbă.
