La aproape trei ani dupa ce fostul presedinte al Frantei, Jacques Chirac, a prezentat public proiectul Quaero ca fiind prima alternativa la Google, proiectul de cautare pe internet a primit prima sa finantare, dar si primul sau val de critici, atat din interiorul, cat si din exteriorul Uniunii Europene, pentru dependenta sa de ajutoare publice.
"Iata ce face UE cu banii Microsoft", acuza Michael Arrington pe blogul de tehnologie TechCrunch, referindu-se la amenda impusa de catre Comisia Europeana gigantului software.
Pe de alta parte, sustinatorii Quaero afirma ca proiectul lor a fost prost inteles de catre public si ca nu este destinatia unor subventii acordate necinstit si ca nici macar nu este un motor de cautare. Cele 23 de companii si organizatii implicate vor colabora pentru cercetarea si crearea unor prototipuri de cautare multilingvistica si multimedia. In functie de rezultate, licenta va fi acordata companiilor interesate.
Fiecare dintre participantii privati va primi cu o rata de 2 la 1 cele 99 mil. euro din fonduri ale guvernului francez aprobate de catre Uniunea Europeana. Valoarea totala se ridica la 298 de milioane de euro acordate proiectului, care se va derula pe o perioada de 5 ani.
Jean Charles Hourcade, director tehnic al Thomson, compania franceza de echipamente video si multimedia si care conduce proiectul Quaero, a mentionat ca nu exista o mare diferenta intre modalitatea de finantare a Quaero fata de unele companii americane care beneficiaza de sprijin privat sau chiar de sustinerea unor organisme publice.
Cele cinci companii implicate in dezvoltarea Quaero se bazeaza atat pe cooperare, cat si pe competitie, mai sustine Hourcade. Aceasta dezvoltare oglindeste de fapt eforturile unor guverne precum cel al Japoniei sau al Germaniei de finantare a tehnologiei de cautare pe internet. Anul trecut, ministrul japonez al comertului a alocat pana la 15 miliarde de yeni (151 de milioane dolari) pentru un proiect de cautare online de fisiere multimedia unui conglomerat de companii condus de Hitachi Consulting si din care mai fac parte Sony, NEC, Oki, NTT sau Toyota.
In luna iulie a anului trecut, Germania a obtinut de asemenea aprobarea din partea Comisiei Europene de a investi 120 mil. euro in tehnologia de cautare de noua generatie in cadrul unui proiect numit Theseus, proiect intins pe un termen de peste 5 ani. Acest proiect include companii precum SAP, Siemens sau Bertelsmann si s-a rupt din Quaero in urma cu 2 ani. Danny Sullivan, cel care a initiat Search Engine Watch in 1997, acum editor al blogului Search Engine Land, descrie unele reactii la dominatia Google ca fiind exagerate. El apreciaza ca Thomson detinea anterior un motor de cautare multimedia, SnigingFish, dar pe care l-a vandut AOL.
Francois Bourdoncle, fondatorul unui start-up specializat in cautarea online, spune ca nu este nicio rusine sa accesezi bani europeni dar considera, pe de alta parte, ca niciodata Quaero nu va putea fi un rival al Google.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
