♦ Circa 40% dintre firmele româneşti nu sunt bancabile de la început pentru că nu deţin nici măcar capitalul minim necesar, băncile sunt mai mult decât dornice să finanţeze pentru că stau pe depozite care sunt mai mari decât creditele. Doar cei care nu pot sau nu ştiu cum să se împrumute nu o fac, a declarat Valentin Lazea, economistul-şef al BNR ♦ România este una dintre ţările din UE cu cel mai mare potenţial de creştere, în ciuda decelerării economice din România şi UE, datele arată o rezilienţă bună la şocurile recente şi accelerare într-o perioadă lungă cu investiţii reduse, a spus Mikolaj Dowgielewicz, deputy secretary general la BEI.
Aşteptările privind climatul economic s-au îmbunătăţit substanţial în România, iar sondajul Băncii Europene de Investiţii (BEI) arată că firmele româneşti au un nivel semnificativ de optimism faţă de media UE când sunt întrebate de accesibilitatea la finanţarea internă şi externă, a spus Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, în cadrul conferinţei anuale a Băncii Europene de Investiţii (BEI), Transforming for Competitiveness, organizată ieri la sediul BNR.
„Ediţia din 2023 se concentrează pe cele mai importante probleme cu care ne confruntăm astăzi, precum costul energiei, schimbările climatice şi tranziţia verde. Ne bucurăm să vedem că peisajul de investiţii per total în România s-a îmbunătăţit faţă de ediţia precedentă. De exemplu, aşteptările privind climatul economic s-a îmbunătăţit substanţial în România. De asemenea, conform sondajului, firmele din România arată un nivel semnificativ mai mare de optimism faţă de media UE când sunt întrebate de accesibilitatea finanţării interne şi externe“, a spus Mugur Isărescu.
La rândul lui, Valentin Lazea, economist-şef în cadrul BNR, a amintit că circa 40% dintre firmele româneşti nu sunt bancabile de la început pentru că nu deţin nici măcar capitalul minim necesar, băncile sunt mai mult decât dornice să finanţeze pentru că stau pe depozite care sunt mai mari decât creditele. Şi doar cei care nu pot sau nu ştiu cum să se împrumute nu o fac.
În opinia lui, accesul la finanţare nu reprezintă o constrângere semnificativă pentru firmele româneşti pentru că 19% dintre firme identifică accesul la finanţare o problemă presantă. „Aici este un punct de contradicţie.“
Lazea a mai a explicat în cadrul conferinţei că sondajul BEI ar putea fi puţin prea optimist, iar având în vedere răspunsul foarte optimist al companiilor ar putea să nu includă şi perioada în care s-au anunţat noile măsuri fiscale care au intrat în vigoare anul acesta. „Cred că este important de menţionat că sondajul BEI a fost făcut utilizând un eşantion reprezentativ, inclusiv IMM-uri, şi a fost făcut în perioada aprilie-iulie anul trecut, când noile măsuri fiscale nu erau încă anunţate. Poate că răspunsurile firmelor erau mai optimiste atunci, dar şi sondajul nostru pentruj prima jumătate a anului este asemănător. Sondajul BEI reflectă realităţi şi aşteptările firmelor româneşti. Permiteţi-mi să spun că unele aşteptări sunt puţin prea optimiste şi ar trebui luate cu puţină reticenţă“, a arătat Lazea.
De exemplu, companiile româneşti intenţionează să folosească IoT (internet of things) mai mult decât companiile europene. Permiteţi-mi să am îndoieli privind aceste intenţii“, a arătat Valentin Lazea.
La rândul lui Mikolaj Dowgielewicz, deputy secretary general la Banca Europeană de Investiţii, a amintit că România este al doilea cel mai mare beneficiar al finanţărilor BEI în 2023, iar finanţările noi de anul trecut care reprezintă circa 1,3% din PIB-ul României afirmă angajamentul pe care instituţia financiară îl are în România.
"România este una dintre ţările din UE cu cel mai mare potenţial de creştere, în ciuda decelerării economice din România şi UE, datele arată o rezilienţă bună la şocurile recente şi accelerare într-o perioadă lungă cu investiţii reduse. În 2023 am semnat angajamente de finanţare pentru sprijinul a 400.000 IMM-uri cu 20 mld. euro în Europa din care 2 mld. euro s-au dus către IMM-urile din România. România a fost al doilea cel mai mare beneficiar al finanţărilor BEI în 2023, comparativ cu mărimea economiei. Finanţările noi anul trecut au fost de 4,1 mld. euro, adică 1,3% din PIB-ul României. Rezultatele noastre puternice din România afirmă angajamentul nostru către o creştere echitabilă şi o convergenţă a standardelor de viaţă la nivel european. O tranziţie rapidă către Net Zero este unul dintre obiectivele principale, iar grupul BEI poate ajuta România pe acest drum. Tranziţia verde şi inovarea trebuie să meargă mână în mână“, a mai detaliat Mikolaj Dowgielewicz.
El a mai explicat în cadrul conferinţei că ultimii ani au fost atât transformaţionali, cât şi memorabili, iar răspunsul economic european a fost un succes evitând falimente şi degradarea lichidităţii.
"Ultimii ani au fost foarte speciali, foarte transformaţionali în sine şi memorabili. Primul a fost pandemia, apoi agresiunea militară din Ucraina, iar ulterior am văzut un şoc în preţul energiei, întoarcerea inflaţiei în Europa şi înăsprirea politicii monetare, cea mai aspră din existenţa Băncii Centrale Europene. Putem spune că răspunsul economic în UE a fost un succes. S-au evitat falimente şi degradarea lichidităţii, dar şi a menţine o concentrare pe transformarea economiei, digitalizarea şi rezilienţa privind lanţurile valorice globale. Şocurile recente au evidenţiat că o asemenea transformare este răspunsul corect pentru a rămâne rezilienţi şi competitive“, a spus Mikolaj Dowgielewicz.
În ceea ce o priveşte pe Debora Revoltella, economistul-şef al BEI, ea susţine că mesajul principal este că transformarea necesită investiţii.
"După pandemia şi şocul energetic, de data aceasta investiţiile au rămas reziliente, dar pe măsură ce mergem înainte toate politicile de sprijin sunt ca un ceas care ticăie. Găsirea unor soluţii de a continua aceste transformări ar fi un factor care ne preocupă. Comparând perioada de post-pandemie şi post-şoc energetic cu cea de după criza financiară globală şi cea a îndatorării suverane este o dinamică complet diferită. Investiţia a rămas solidă, a fost afectată, dar a rămas puternică. Acest lucru a fost determinat de factori multipli. Răspunsul la aceste crize a contribuit foarte mult şi a permis economiilor să îşi continue transformările care au dus la o ameliorare a acestor crize“, a explicat Debora Revoltella.
Mesajul principal pentru anul acesta este că încă suntem într-o situaţie provocatoare, dar cu un mesaj pozitiv. Ştim cu toţii despre tranziţiile din lumea noastră, tranziţia Net Zero, digitalizarea, îmbătrânirea populaţiei, factorul de deglobalizare. Transformarea necesită investiţii, a mai spus ea.
În ceea ce priveşte zona bancară locală, Mihaela Lupu, CEO al UniCredit Bank, a explicat că există spaţiu prin care sistemul bancar poate sprijini economia şi de fapt, băncile sunt dornice să faciliteze accesul companiilor la finanţare.
"Este mult spaţiu prin care sistemul bancar poate sprijini economia şi de fapt, băncile sunt dornice să faciliteze accesul la finanţare companiilor. Oferim condiţii competitive. Sistemul bancar nu este singur pentru că cooperăm cu autorităţile pentru finanţarea economiei. Toate programele de ajutor de stat, împreună cu instrumentele financiare sunt transmise în economie prin intermediul sistemului bancar. Beneficiem de la trei surse principale de finanţare, bugetul de stat, programele UE prin Invest UE şi PNRR, dar şi fondurile multianuale alocate UE. Aş spune că acestea sunt principalele componente de suport pentru îmbunătăţirea competitivităţii. În general, băncile au semnat sau urmează să semneze parteneriate importante cu instituţii financiare internaţionale. Valoarea portofoliului în următorii 2-3 ani este masiv şi va creşte semnificativ tranziţia către această economie verde. Toate băncile din România, împreună cu noi, vrem să creştem finanţările verzi în totalul portofoliilor“, a spus Mihaela Lupu.
Din punctul de vedere al lui Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank, el a explicat că există trei etape ale dezvoltării economice din punct de vedere teoretic, iar România s-ar afla în a doua etapă sau în tranziţia către a treia.
"Există trei etape ale dezvoltării economice din punct de vedere teoretic. Prima etapă este reprezentată de economiile cele mai slab dezvoltate, iar din punctul de vedere al competitivităţii sunt bazate pe forţă de muncă ieftină, resurse naturale şi salariile sunt foarte mici. A doua etapă este reprezentată de economiile bazate pe eficienţă investiţională care sunt competitive, dar în acelaşi timp nu sunt încă inovative, investesc puternic pentru a deveni mai eficiente şi pot plăti salarii mai mari, dar în acelaşi timp sunt expuse unor crize financiare şi anumitor şocuri. Cel mai probabil este în această etapă sau poate într-o fază de tranziţie între această etapă şi cea de-a treia, reprezentată de economii bazate pe inovaţie, care sunt cele mai dezvoltate. Să sperăm că nu vom rămâne captivi în zona de tranziţie dintre cele două etape“, susţine Ionuţ Dumitru.
Mugur Isărescu, guvernator BNR
► Concluzia acestui sondaj reprezintă un plus binevenit alături de sondajele noastre proprii privind accesul finanţării companiilor din România. Sondajul nostru aduce în prim-plan opinia reală a sectorului privind cele mai presante probleme cu care s-au confruntat companiile în activitatea lor, costurile, implicaţiile privind o apreciere sau depreciere a cursului valutar şi impactul schimbărilor climatice.
► Luând în considerare îngrijorările privind schimbările climatice şi impactul privind politicile de mitigare a sectorului bancar, BNR a început în 2021 un sondaj care captează principalele evoluţii în ceea ce priveşte schimbările climatice şi finanţarea verde prin câţiva indicatori: unul este economia reală, al doilea riscul fizic, al treilea riscul tranziţiei, patru finanţare verde şi cinci politicile guvernamentale.
Mihaela Lupu, CEO al UniCredit Bank România
► Beneficiem de la trei surse principale de finanţare, bugetul de stat, programele UE prin Invest UE şi PNRR, dar şi fondurile multianuale alocate UE. Aş spune că acestea sunt principalele componente de suport pentru îmbunătăţirea competitivităţii.
► În general, băncile au semnat sau urmează să semneze parteneriate importante cu instituţii financiare internaţionale. Valoarea portofoliului în următorii 2-3 ani este masiv şi va creşte semnificativ tranziţia către această economie verde.
► Toate băncile din România, împreună cu noi, vrem să creştem finanţările verzi în totalul portofoliilor.
Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank
► Încă investim mult în economia noastră. Activitatea de investiţii a fost puternică în anii trecuţi. Creşterea a fost mai mare decât a altor ţări din regiune.
► România este încă bine poziţionată din perspectiva costului cu salariul, dar competitivitatea fabricilor se diminuează, iar costul creşte.
► Automatizarea şi inteligenţa artificială reprezintă în continuare riscuri cheie pentru piaţa forţei de muncă.
Valentin Lazea, economist şef al BNR
► Accesul la finanţare nu reprezintă o constrângere semnificativă pentru firmele româneşti pentru că 19% dintre firme identifică accesul la finanţare o problemă presantă. Aici este un punct de contradicţie.
► Circa 40% dintre firmele româneşti nu sunt bancabile de la început pentru că nu deţin nici măcar capitalul minim necesar, băncile sunt mai mult decât dornice să finanţeze pentru că stau pe depozite care sunt mai mari decât creditele.
► Raportul este de 70% în România Doar cei care nu pot sau nu ştiu cum să se împrumute nu o fac.
Debora Revoltella, economist-şef Banca Europeană de Investiţii
► Mesajul principal pentru anul acesta este că încă suntem într-o situaţie provocatoare, dar cu un mesaj pozitiv. Ştim cu toţii despre tranziţiile din lumea noastră, tranziţia Net Zero, digitalizarea, îmbătrânirea populaţiei, factorul de deglobalizare. Transformarea necesită investiţii.
► După pandemia şi şocul energetic, de data aceasta investiţiile au rămas reziliente, dar pe măsură ce mergem înainte toate politicile de sprijin sunt ca un ceas care ticăie. Găsirea unor soluţii de a continua aceste transformări ar fi un factor care ne preocupă.
Mikolaj Dowgielewicz, Deputy Secretary General la Banca Europeană de Investiţii
► Este important să combinăm instrumente multiple pentru această transformare a competitivităţii cu eforturi pentru o tranziţie fermă şi sustenabilă. După întărirea rezilienţei trebuie să construim strategia, calea pentru viitor şi capacitatea de a inova pentru a găsi cel mai bun drum. Investiţia este cheia pentru rezilienţa diferitelor provocări cu care ne confruntăm.
► Grupul BEI va continua să joace un rol cheie în zona schimbărilor climatice, se va concentra mai mult pe inovaţie şi se va continua să finanţeze coeziunea. Vom încerca să ne concentrăm şi în zona de agricultură şi bioechonomie şi vom finanţa infrastructura socială. Există o idee privind o uniune a pieţelor de capital care este pe masa comisiei de ceva timp, iar acum ar trebui să devină realitate.
Sondaj BEI 2023: Companiile româneşti prioritizează în următorii trei ani investiţiile în extinderea capacităţilor de producţie. Incertitudinea cu privire la viitor, costurile cu energia şi personalul calificat rămân obstacole pe termen lung
Şapte din zece firme din România consideră că au investit aproximativ suma corectă în ultimii trei ani, iar în general prioritare pentru următorii trei ani sunt investiţiile în extinderea capacităţii (37%), urmate de cele în retehnologizare (28%) sau în produse/servicii noi (23%), arată rezultatele sondajului anual de investiţii BEI în România. Comparativ cu firmele din restul UE, întreprinderile din România sunt mai concentrate pe extinderea capacităţii şi mai puţin pe înlocuirea echipamentelor. Potrivit analizei, firmele locale rămân, în general, pesimiste în ceea ce priveşte unii factori şi constrângeri pe termen scurt legate de investiţii, dar perspectivele s-au îmbunătăţit faţă de raportul BEI aferent anului 2022. De exemplu, aşteptările legate de climatul economic s-au ameliorat substanţial, în timp ce aşteptările legate de climatul politic sau de reglementare au crescut, în ansamblu, de la -38% la -25%.
Aşteptările privind perspectivele sectorului de afaceri şi disponibilitatea finanţării externe şi interne au crescut de asemenea la un sold net pozitiv (14%, 8% şi, respectiv, 20%).
În acelaşi timp, sondajul a mai arătat că vulnerabilitatea la noi şocuri rămâne. Firmele româneşti sunt mai predispuse să sufere din cauza unei înăspriri a condiţiilor de finanţare, în timp ce incertitudinea cu privire la viitor (86%), costurile cu energia (81%) şi disponibilitatea personalului calificat (79%) rămân cele mai frecvent menţionate obstacole pe termen lung. Acestea sunt principalele bariere mentionate şi de firmele din restul UE. Comparativ cu raportul din 2022, mai multe firme din România consideră obtinerea finanţării un obstacol pentru investiţii (65% faţă de 52% EIBIS 2022). Întreprinderile româneşti (72%) au fost afectate în mod deosebit de şocul energetic, similar întreprinderilor din UE (68%). Firmele româneşti au avut aceeaşi probabilitate precum cele din UE (94% faţă de 95%) de a fi răspuns la şocul energetic prin adoptarea uneia sau mai multor strategii relevante. Strategiile cel mai frecvent citate de firmele româneşti au fost căutarea de economii/eficienţă energetică (83%), renegocierea contractului de energie (65%) sau modificarea mixului energetic (64%). De asemenea, o treime dintre companiile româneşti (35%) menţionează ca strategie sau prioritate oprirea sau reducerea producţiei anumitor bunuri, peste media UE (24%). În ceea ce priveşte barierele în calea comerţului internaţional, întreruperile în lanţul de aprovizionare global (61%) şi respectarea noilor reglementări/standarde/certificări (58%) sunt principalele obstacole legate de comerţ cu care se confruntă firmele româneşti.
Ca răspuns la aceste dificultăţi, şase din zece firme româneşti (62%) şi-au schimbat sau intenţionează să-şi schimbe strategia de aprovizionare, o proporţie mai mare decât în cazul firmelor din UE în ansamblu (49%).
Companiile româneşti au fost mult mai înclinate decât cele din UE să investească în stocuri digitale şi în monitorizarea operaţiunilor (46% faţă de 20%).
Importatorii români au fost mai predispuşi decât cei din întreaga UE să-şi reducă ponderea bunurilor şi serviciilor importate (20% faţă de 10% în UE) şi să-şi diversifice lista de ţări ori să crească numărul ţărilor din care au importat (42% faţă de 24%).
