In urma cu cinci ani, intr-o perioada in care devenise deja clar ca expansiunea Internetului nu mai putea fi stavilita, numerosi analisti s-au grabit sa anunte "sfarsitul inevitabil" al presei scrise, considerata incapabila sa faca fata revolutiei digitale.
Din fericire, aceste previziuni pesimiste sunt departe de a se fi implinit. Tot astfel cum aparitia radioului si a televiziunii nu a reusit sa diminueze interesul oamenilor pentru lectura ziarelor, ascensiunea rapida a net-ului nu este neaparat insotita de un declin al presei.
Dimpotriva, se pare ca web-ul reuseste chiar sa dea multor publicatii acel nou suflu atat de asteptat de editori.
In ciuda faptului ca numarul titlurilor a scazut relativ constant in ultimul deceniu, in Uniunea Europeana exista in prezent nu mai putin de 1.321 de cotidiene. Potrivit Asociatiei Mondiale a Presei Scrise, in tarile blocului comunitar existau anul trecut 632 de ziare care propuneau cititorilor si o editie electronica.
Editorii germani, spanioli si scandinavi au fost printre primii care au facut acest pas. Mai numeroase decat cotidianele, publicatiile cu aparitie saptamanala sau lunara (care dispun de importante venituri din publicitate) sunt, deocamdata, mai putin atrase de net.
Iar daca ziarele sunt mai active in acest domeniu este si pentru ca rapiditatea suportului Internet se apropie mai mult de modul lor de a lucra cu informatie "la zi".
Bineinteles, unii editori din presa cotidiana continua sa se teama ca lansarea pe Internet in timp real va duce la scaderea vanzarilor publicatiei tiparite. La inceputul anului trecut, conducerea ziarului francez Liberation isi punea aceasta problema la modul cel mai serios.
Lucrurile s-au schimbat insa dupa ce s-a constatat ca succesul site-ului Internet al publicatiei intrecea cu mult cele mai optimiste asteptari.
"In primul an dupa lansarea versiunii online am pierdut cateva mii de cititori care au reziliat abonamentul la ziarul tiparit, insa asta a fost tot. In schimb, doua treimi din cei care consulta zilnic site-ul nostru web sunt clienti noi", declara Peter Kann, patronul grupului Dow Jones si al prestigiosului Wall Street Journal.
Cotidianul financiar american este unul dintre rarele ziare care a decis, inca din 1996, sa impuna o taxa pentru consultarea versiunii sale online.
In ianuarie 2000 existau deja 375.000 de persoane care acceptau sa plateasca abonamentul anual de 59 de dolari pentru a avea acces la continutul integral al site-ului respectiv iar 15% dintre acestia erau cetateni din afara Statelor Unite.
Majoritatea celorlalte publicatii americane si vest-europene prefera totusi sa nu impuna nici o taxa pentru consultarea variantelor lor electronice. Aceasta abordare prezinta avantajul de a atrage mai multi vizitatori si, in consecinta, mai multa reclama pe site-urile respective.
Singura exceptie, care de fapt nu face decat sa confirme regula, o reprezinta accesul la arhiva ziarului in cauza, pentru care aproape orice publicatie online percepe o anumita taxa.
Multi editori nu se mai limiteaza la simpla transpunere pe web a ziarului pe care il publica. Astfel, magnatul australian Rupert Murdoch a creat filiala News Networks, care se ocupa de aspectul tehnic al productiei. Diferitele ziare ale grupului pe care il conduce se pot consacra acum intr-o masura mai mare asupra continutului si modului de prezentare a editiilor lor electronice.
Redactia online a cotidianului "Times" va putea, pentru prima oara, sa publice mai multe informatii decat in ziarul imprimat. (Conducerea acestuia din urma va pastra totusi controlul editorial).
Singura problema cu care se confrunta majoritatea publicatiilor priveste rentabilitatea editiilor electronice. Wall Street Journal este unul dintre putinele ziare care a reusit sa obtina profituri din activitatea site-ului propriu. In Europa, cele mai multe cotidiane spera sa atinga aceeasi performanta peste patru - cinci ani.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
