Business Hi-Tech

O lecţie pentru toată Europa: cum penuria de muncitori şi naţionalismul pot împiedica Germania de Est să se transforme într-o forţă a tehnologiei

O lecţie pentru toată Europa: cum penuria de muncitori...

Autor: Bogdan Cojocaru

08.08.2023, 22:18 336

Cum adesea este cazul econo­mii­lor mici sau mai slabe care trebuie să facă paşi mari şi îndrăzneţi de dez­voltare pentru a-i ajunge din urmă pe cei puternici, fosta comunistă Ger­ma­­nie de Est, lovită de criza demo­gra­­fică mai dur decât vestul ţării, îşi vede viitorul în tehnologie.

Însă există temeri că ascensiunea curentelor antiimigranţi poate deve­ni o piedică în calea eforturilor de a atrage oameni talentaţi din străină­tate. La nivel extins, ce se întâmplă în estul fost comunist al Germaniei este un exemplu de cum declinul demo­gra­fic şi extremismul împiedică am­biţiile UE de a creşte producţia in­dus­trială şi agricolă şi de a deveni mai inde­pendentă economic.

Fabrica de cipuri a Infineon din Dresda seamănă mai mult cu o con­venţie internaţională de tehnologie decât cu o fabrică, scrie Financial Times. Oameni din India, China şi SUA se plimbă în tricouri albe iden­tice, saboţi din cauciuc şi pantaloni de trening albastru închis. Infineon este tipic pentru un grup de fabrici de înaltă tehnologie în expansiune din landul est-german Saxonia care au ajuns să se bazeze în mare măsură pe muncitorii străini pentru a-şi satisface nevoia crescândă de tehnicieni şi ingineri.

Această dependenţă va creşte pe măsură ce „Silicon Saxony“ îşi conso­lidează statutul de principal hub de semiconductori al Europei. Cea mai recentă etapă în acest proces va avea loc în această toamnă, când producă­torul taiwanez de cipuri TSMC este de aşteptat să anunţe planuri pentru o nouă fabrică de producţie în capi­tala statului. Unii se întreabă deja de unde vor veni toţi muncitorii. „Avem investiţii care vor crea între 5.000 şi 8.000 de locuri de muncă suplimen­tare“, a declarat Martin Dulig, minis­trul economiei din Saxonia.

„Cu toate acestea, Germania se confruntă cu o lipsă acută de oameni cu pregătire profesională superioară şi cu un declin demografic. Numărul persoanelor cu vârstă de muncă va scădea cu 200.000 în următorii 10 ani.“

Soluţia va fi probabil recrutarea mai multor muncitori din străinătate. Dar Germania a avut un bilanţ mixt în ceea ce priveşte exploatarea fondului global de talente din industria tehnologiei. Iar ascensiunea partidului anti-imigranţi Alternativa pentru Germania (AfD), care în prezent este aprobat de 30% din alegătorii în Saxonia, ar putea descuraja mulţi străini să aleagă să se mute acolo. Cancelarul landului, Michael Kretschmer, a negat că acela este un loc ostil pentru străini. „Oamenii care vin aici, care vor să lucreze aici şi vor să se integreze în societatea germană sunt foarte bineveniţi“, a spus el într-un interviu. Dar alţii se îngrijorează de efectul pe care l-ar putea avea ascensiunea AfD – şi de activităţile  mişcării xenofobe, anti-musulmane Pegida, care este deosebit de puternică în Saxonia – asupra imaginii landului. „Fără îndoială că AfD dăunează atractivităţii Saxoniei ca loc de desfăşurare pentru afacerilor“, a spus Dulig. Chiar şi fără populişti, a convinge oamenii să lucreze într-o fabrică atunci când există locuri de muncă mai bine plătite la firme de tehnologie precum Google şi Meta este o mare provocare. Muncitorii din „săile sterile“ trebuie să îşi petreacă întreaga tură îmbrăcaţi cu salopete de protecţie, cizme de cauciuc, mănuşi, bonete şi măşti. „Oamenii sunt cele mai murdare elemente de aici, aşa că trebuie să reducem factorul uman la minimum“, a spus Jens Fellendorf, directorul de producţie al Infineon. „Un singur fir de păr pe un microcip este ca un bolovan în lumea reală.“ Noile investiţii din Saxonia reflectă un impuls în întreaga Europă de a diversifica lanţurile de aprovizionare şi de a reduce dependenţa excesivă de cipurile din Taiwan, acum văzută ca o vulnerabilitate pe fondul tensiunilor în creştere cu China. O piatră de hotar în eforturile UE de a obţine „suveranitatea tehnologică“ a fost pusă în aprilie, când a fost convenit la un acord privind Legea europeană a cipurilor, care urmăreşte mobilizarea a 43 de miliarde de euro în investiţii publice şi private pentru industria cipurilor. Acest lucru ar dubla ponderea UE din producţia globală de semiconductori la 20% până în 2030. Saxonia, care a fost un centru al microelectronicii în fosta Germanie de Est, este esenţială pentru aceste ambiţii. Produce 1 milion de cipuri pe an - unul din trei cipuri fabricate în Europa provine de acolo - iar Infineon, Bosch, X-Fab şi GlobalFoundries au toate fabrici în acel land.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO