Din 2004 pana in 2008 au fost construiti 66 de kilometri de autostrada din totalul de 263 kilometri, si s-a inceput lucrul la alti 180 de kilometri, acesta fiind cel mai important progres in domeniu realizat de Romania in ultimii 40 de ani.
"In prezent avem in lucru 180 de kilometri de autostrada, care vor fi integrabili (in reteaua de transport, n.r.) in totalitate in 2010", a afirmat Stefan Szobotka, directorul de comunicare al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR), la un seminar organizat de Ziarul Financiar, pe tema atragerii fondurilor europene in infrastructura.
Tronsoanele pe care se lucreaza in prezent sunt Bucuresti-Moara Vlasiei-Ploiesti, Campia Turzii-Gilau, Suplacu de Barcau-Bors si centura Sibiu si centura Constanta. Pentru a recupera deficitul de infrastructura, avand in vedere ca Romania are cel mai mic numar de kilometri dintre tarile din Uniunea Europeana, obiectivul CNADNR este inceperea constructiei a 700 - 1.300 de kilometri de autostrada in 2009. Insa, cum va reusi Guvernul sa intensifice investitiile in infrastructura, avand in vedere ritmul greoi in care s-a dezvoltat pana in prezent?
Investitii de 500 mil. euro cu fonduri UE. Presiunea Uniunii Europene va creste incepand cu anul viitor, cand Romania va trebui sa arate primele rezultate ale utilizarii fondurilor europene. "In primii doi ani rezultatele atragerii de fonduri europene in infrastructura vor fi slabe, vom putea sa ne pronuntam insa la inceputul lui 2009 cand va avea loc prima evaluare din partea Uniunii Europene. Principalii factori care vor influenta proiectele de infrastructura vor fi stabilitatea strategiei guvernamentale, disponibilitatea terenurilor, costurile operationale si legislatia", a declarat Victor Grigore, director Advisory Services in cadrul companiei de consultanta KPMG.CNADNR ar putea atrage anul viitor circa 25% din totalul fondurilor europene alocate pentru infrastructura rutiera. "Am depus la Autoritatea de Management din cadrul Ministerului Economiei si Finantelor proiecte in valoare de 500 milioane de euro, care vor necesita o perioada de 6 luni inainte de a fi aprobate", afirma Szobotka.
Finantarea de la Uniunea Europeana va deveni vitala in dezvoltarea infrastructurii, in conditiile in care veniturile de la buget nu sunt suficiente.
Daca in 2007 alocarea bugetara pentru proiecte de autostrazi a fost de 292 milioane euro, in 2008 investitiile in infrastructura aproape s-au dublat, pana la 508 mil. euro, dintr-un necesar de 1,3 miliarde de euro, potrivit datelor prezentate de CNADNR.
"In Romania exista o intarziere istorica a proiectelor de infrastructura. De aceea, in ultimii ani CNADNR si-a schimbat radical profilul. In urma cu 2-3 ani circa 80% din activitate era de intretinere a drumurilor nationale existente, iar in prezent peste 50% din activitate reprezinta dezvoltarea de proiecte noi", spune Szobotka. Potrivit lui, Ministerul Transporturilor doreste sa inceapa proiecte de constructie pe cat mai multe sectoare de drum anul viitor. Coridorul IV Pan-European Nadlac-Constanta va fi principalul traseu care va atrage fonduri europene, iar in prezent sunt in lucru circa 37 de kilometri, in cadrul tronsoanelor ocolitoare de la Constanta si Sibiu, si alti 130 de kilometri sunt in faza de licitatie. Printre tronsoanele care au fost scoase la licitatie se numara Arad-Timisoara, varianta ocolitoare la profil de autostrada a Municipiului Arad, Cernavoda-Constanta si Deva-Orastie.
Potrivit lui Ludovic Orban, ministrul transporturilor, in urmatorii cinci ani Romania ar putea atrage pana la 4,6 miliarde euro, in cadrul Programului Operational Sectorial pentru Transport (POS-T), cea mai mare parte fiind destinata transportului rutier (circa 1,7 mld. euro) si celui feroviar (1,6 mld. euro). Majoritatea fondurilor vor fi alocate infrastructurii rutiere, obiectivul fiind semnarea contractelor pentru toate tronsoanele Coridorului IV Paneuropean pana la 1 iulie 2009.
"Indiferent cine va ajunge la guvernare, in mandatul 2009-2012 se vor construi autostrazi, avand in vedere ca exista o presiune a opiniei publice in acest sens", explica Orban. Principalele obstacole pentru realizarea proiectelor de infrastructura sunt in opinia lui Orban procesul de expropriere, descarcarile arheologice si autorizatiile de mediu necesare pentru realizarea constructiilor.
Necesarul de investitii, 4-5 mld. euro pe an. Necesarul de fonduri pentru urmatorii 10 ani se ridica la 4-5 miliarde de euro pe an, in conditiile in care 2 miliarde de euro pe an merg catre constructia de autostrazi, un miliard de euro pe an catre reabilitarea de drumuri nationale si judetene si nu in ultimul rand 2 miliarde de euro pe an catre intretinerea curenta si periodica a intregii retele de drumuri, potrivit unui studiu realizat de compania de consultanta Search Corporation."Trebuie urmarite anumite etape in realizarea unui proiect major de infrastructura, pornind de la elaborarea studiului de fezabiliatate cu o durata de 12 pana la 24 de luni, urmat de atragerea cofinantarii europene cu o perioada de aproximativ
6 luni, ulterior fiind organizata licitatia pentru selectarea proiectantului, elaborarea proiectului tehnic si achizitionarea terenurilor cu o perioada totala de circa 3 ani", spune Valentin Stoica, vicepresedintele executiv al Search Corporation.
In plus, elaborarea detaliilor de executie, licitatia pentru supervizarea si executia lucrarilor si constructia propriu-zisa dureaza circa patru ani.
Principalele obstacole ce pot aparea pe parcursul derularii proiectelor sunt lipsa continuitatii, atat a programelor, cat si a personalului, intarzieri in obtinerea avizelor si acordurilor, identificarea proprietarilor terenurilor si contestatiile nejustificate. In cadrul proiectului tehnic intarzierea procesului de obtinere a avizelor poate avea drept consecinta expirarea avizelor, situatie ce se intampla in 75% din proiectele de infrastructura.
Mai mult, lipsa cadrastrului la nivel national si a planurilor de parcelare impiedica procesul deachizitie a terenurilor in timp ce procesul de executie este blocat de descoperirea de utilitati necunoscute chiar de catre detinatori.
Tronsonul Comarnic-Brasov, vital pentru dezvoltarea PPP. Pe langa fondurile de la Uniunea Europeana, infrastructura va fi dezvoltata si prin proiecte in parteneriat public-privat. Un exemplu in acest sens este tronsonul de 57 de kilometri Comarnic-Brasov, care ar putea atrage o investitie de circa un miliard de euro. Varianta proiectului in parteneriat public-privat (PPP) a mai fost incercata in perioada 2004-2005, pentru segmentul Bucuresti-Brasov, insa fara succes. Contractele castigate de companiile de constructii Strabag (Austria), Vinci (Franta) si Ashtrom & Roichmann J.V (Israel) au fost reziliate de ministrul transporturilor de la acea vreme, Gheorghe Dobre.
"Exista riscul sa ne compromitem ca tara in cazul in care nu vom duce la bun sfarsit proiectul in parteneriat public-privat Comarnic-Brasov, aflat in ultima faza de licitatie", explica Szobotka.
Ministerul Transporturilor va desemna pana la sfarsitul anului constructorul tronsonului de autostrada Comarnic-Brasov, in regim de concesiune, pentru care a preselectat patru consortii, din cele 12 oferte primite. Printre consortiile selectate se numara Astrada Concessions, Strabag, Egis si Eurovia Housing&Constructions, asocierea CAP Consortium Autostrada Prahova, alcatuita din firmele Colas SA, Bouygues Travaux Publics, DTP-Terrassement SA si Meridian Infrastructure Finance SRL & Intertoll Europe ZRT.
Celelalte doua asocieri reunesc companiile Vinci Concessions-Aktor Concessions-Vinci Construction Grands Projets-Aktor, precum si consortiul cu denumirea Autostrada A3 Comarnic-Brasov Consonoi Bilfinger Berger Porr.
Comisia de evaluare, formata din experti ai Ministerului Transporturilor, Ministerului Finantelor, CNADNR si ai consultantului format din asocierea Louis Berger SAS/ Credinvest International/ Tuca Zbarcea si Asociatii, a analizat in perioada 30 ianuarie - 3 iulie peste 50.000 de pagini, documente de precalificare, care au fost depuse de cei 12 candidati.
Reprezentantii Search Corporation, care au realizat studiul de fezabilitate al acestui sector, considera ca un esec in cadrul acestui proiect ar scoate Romania de pe harta marilor companii de constructii internationale.
"Proiectul PPP Comarnic-Brasov trebuie protejat ca un tezaur. Potrivit unui studiu realizat de noi, faptul ca autostrada Bucuresti-Ploiesti nu este finalizata aduce pierderi anuale de cel putin 50 de milioane de euro", afirma Stoica de la Search Corporation.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
