Recent, miliardarul american Warren Buffett a preluat 77,4% dincadrul companiei feroviare Burlington Northern Santa Fe, pentru 26mld. dolari. Avand in vedere ca operatorul american detine 51.000km de cale ferata si 6.700 de locomotive, Buffett ar fi putut sapreia toata infrastructura de cale ferata din Romania pentru o sumade cel putin cinci ori mai mica, daca luam in considerare ca maisunt operationali doar 10.500 km din totalul de 17.000 km cat erauin 1990.
In schimb, ar fi avut nevoie de peste 5 mld. euro pentru ainvesti in reabilitarea si modernizarea caii ferate. Deocamdata ceamai mare problema cu care se confrunta infrastructura feroviaralocala este ca este detinuta in totalitate de stat, potrivitAsociatiei Industriei Feroviare din Romania (AIFR), care reprezintainteresele a circa 17 companii de profil cu afaceri anuale de 1mld. euro. Desi au fost date mai multe sute de kilometri de caleferata in concesiuni, cei care le-au preluat nu pot sa intervinaasupra infrastructurii.
"Lipsa de responsabilitate economica a statului in privintaproprietatilor sale va mentine si de acum inainte volumulinvestitiilor private la minimum - liniile concesionate sunt vazutede stat ca bunuri de care vrea sa scape, dar nu are curajul sa leinchida si in consecinta nu sunt gandite adevarate parteneriateintre noii administratori privati si autoritatea publica, care safaciliteze atragerea de fonduri", sustine Stefan Roseanu,secretarul general al AIFR.
O alta cauza a nivelului scazut al investitiilor private inindustria de cale ferata este legislatia ambigua cu privire ladrepturile administratorilor privati - nu este stabilit cum se faceamortizarea investitiilor realizate in bunuri care nu suntproprietatea lor - a determinat limitarea lucrarilor la cele deintretinere si de reparatii "mai facile", dar care sa contribuie laridicarea vitezei si a gradului de siguranta. In ultimele luni aavut loc cel putin un accident feroviar in fiecare saptamana, unadintre principalele cauze fiind numarul ridicat de restrictii deviteza estimat la circa 1.000.
"Ne asteptam ca si 2010 sa fie marcat de evenimente feroviare,de amploare mai mare sau mai mica. Numai o abordare serioasa sirealizarea unei strategii reale de revigorare/reconstructie asistemului feroviar va permite imbunatatirea nivelului de sigurantasi, implicit, cresterea vitezei simultan cu reducerea numarului deincidente", considera reprezentantul AIFR.
1 mld. euro anual. Guvernul ar trebui saderuleze anual lucrari de intretinere la circa 300 km de caleferata, care ar avea nevoie de circa 500 mil. euro in urmatoriicinci ani, la care sa se adauge alti 500 milioane de euro pentruinvestitii in modernizarea caii ferate. In consecinta, este nevoiede circa 1 mld. euro anual pana in 2015 pentru a moderniza caleaferata.
"Trebuie aici amintit ca pe fondul nealocarii acestor bani deinvestitii proiectul de modernizare a coridorului 4(Nadlac-Constanta n.r.) stagneaza, desi exista asigurata si ocomponenta de cofinantare de aproximativ doua miliarde de euro panain 2013 de la bugetul unional - ceea ce impiedica desfasurareaactivitatii de transport, dar si intrarea in economia romaneasca aacestor fonduri suplimentare", explica Roseanu.
Mai mult, AIFR a cerut guvernului alocarea unui buget anual de2% din PIB pentru sectorul feroviar anul viitor, echivalentul a10,4 mld. lei (calculat la un PIB de 520 mld. lei estimat pentru2010) fata de 0,57% cat a fost in 2009. Asociatia afirma ca anulacesta din toate fondurile alocate transporturilor, peste 80% aumers catre Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri, fapt cecontravine directivelor UE, care solicita echilibru intre bugetareamodurilor de transport terestru.
"Pentru a readuce calea ferata in parametrii tehnici proiectati,Guvernul Romaniei trebuie sa-si asume responsabilitatea financiarapentru aceasta proprietate a sa si sa aloce in mod transparentsumele necesare, evitand astfel stergeri inutile de datorii saublocajele financiare", afirma oficialii AIFR.
Radu Berceanu, ministrul transporturilor, a explicat recent caproblemele pe care le inregistreaza in prezent siguranta feroviarasunt cauzate de nivelul scazut al subventiilor acordate de stat,asa cum se intampla in alte state europene. El a catalogat drept"ridicola" subventia de la CFR Calatori care a fost anul acesta de600 mil. lei (sub 150 mil. euro), mai putin de jumatate fata de ceadin 2008.
"Cele doua companii care sunt implicate in transportul social(CFR Calatori si CFR Infrastructura) au fost permanent vaduvite desume considerabile necesare intretinerii si investitiilor.Deciziile politice de ascundere a costurilor reale s-au transformatpe de o parte intr-o finantare netransparenta, care sa asiguresupravietuirea (stergerea periodica de datorii, transferuldatoriilor dintr-un cont intr-altul etc, astfel incat in 2008 oevaluare comandata de guvernul de atunci indica o suma de 15 mld.euro ca fiind cuantumul datoriilor sistemului feroviar preluatenetransparent de societatea romaneasca)", explica Roseanu.
Eficienta scazuta. Desi Romania ocupa locul sapte in UE in ceeace priveste lungimea caii ferate, este intrecuta la eficientaprivind numarul de persoane transportate de tari precum Belgia,Austria sau Ungaria, care au o lungime a caii ferate mai redusa,comparand datele furnizate de Eurostat la sfarsitul anului 2007. Pecalea ferata locala sunt transportati anual circa 7,4 miliarde depasageri/kilometru, in timp ce in Ungaria, care are o lungime decale ferata cu circa 20% mai mica, transporta 8,7 miliarde depasageri/km.
In schimb, Romania se mentine in primele sapte la transportul demarfa, cu 68,7 mld. tone/km anual.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
