Urmeaza patru ani infernali pentru cei care aleg sa preia fraiele conducerii Capitalei, intrucat eforturile de dezvoltare a orasului pana acum au fost nesemnificative. In aceasta perioada, Bucurestiul are doua variante de dezvoltare, ori se transforma intr-un megaoras, ori se blocheaza.
Intr-un an electoral extrem de important care vine dupa alti patru ani in care investitiile s-au orientat cu precadere mai mult pe partea de infrumusetare, viitorul Bucurestiului depinde exclusiv de modul in care se vor dezvolta marile proiecte de infrastructura pe termen mediu. Altfel, Capitala va deveni un calvar.
"Definitia de megaoras se aplica aglomerarilor urbane care au peste 8 milioane de locuitori. Deja, vorbim de hiperorase la nivel global in care locuiesc
peste 18 milioane de oameni. Nu cred ca Bucurestiul poate sa ajunga la aceste performante, nici macar in urmatorii 20 de ani, chiar daca se simte extinderea Capitalei atat in zona de nord, spre Ploiesti, cat si in partea de sud, spre Giurgiu. Dinamica sociala si demografica nu ne ajuta", spune Adrian Baicusi, directorul general al Siemens SRL, filiala locala a gigantului german care practic isi bazeaza dezvoltarea pe intuirea megatendintelor care se nasc in megaorasele lumii.
Cu toate acestea, Bucurestiul ramane una dintre cele mai aglomerate capitale ale Europei, un oras care asigura un confort extrem de redus locuitorilor sai. Astfel, densitatea de circa 8.700 de locuitori pe kilometru patrat pe care o are Bucurestiul depaseste de trei ori standardul de confort demografic, de circa 3.000 de locuitori pe kilometrul patrat.
Majoritatea capitalelor statelor din regiune se mentin in jurul acestui indice al unei dezvoltari sanatoase. Viena, de exemplu, are 3.850 de locuitori pe kilometrul patrat, iar Budapesta 3.674 de loc pe kilometrul patrat, conform unui studiu al Asociatiei Salvati Bucurestiul (ASB).
Daca se va crea zona metropolitana, atunci densitatea va scadea simtitor, teritoriul administrativ al metropolei Bucuresti fiind mai mult decat dublul celui de acum. Municipiul Bucuresti are o suprafata totala de 238 de kilometri patrati si o populatie (oficiala) de 1,92 milioane de persoane. In realitate, populatia depaseste nivelul de 2,5 milioane de locuitori.
Proiectul legii metropolitane a fost amanat in nenumarate randuri in ultimii doi ani si exista sanse reduse ca anul acesta sa fie finalizat. In plus, majoritatea primarilor din localitatile care vor intra in cadrul zonei metropolitane nu vor sa sprijine acest proiect, pentru a nu-si pierde autoritatea.
"In anii '94-'95 niste experti japonezi au spus ca daca autoritatile locale nu vor investi masiv in dezvoltarea Bucurestiului, Capitala va fi blocata pana in perioada 2003-2008. Iata ca au avut dreptate si primarii care s-au succedat de atunci nu au tinut cont de indicatiile japonezilor", declara Razvan Murgeanu, viceprimarul Capitalei, in urma cu doua luni, la un seminar pe teme imobiliare.
"Marile intersectii ale Capitalei sunt principalele probleme ale traficului aglomerat. Trebuie gasite solutii pentru a devia traficul fie pe deasupra, fie pe dedesubt printr-un pasaj subteran. Strazile actuale sunt proiectate pentru anii '50 si sunt sufocate de masini", explica Murgeanu.
Fara primarii de sector
Cu toate acestea, bucurestenii sunt insuficienti ca numar pentru a transforma Capitala intr-un megaoras. Daca in ceea ce priveste numarul de locuitori nu exista sanse concrete prin care populatia Bucurestiului sa se inmulteasca rapid peste noapte, Capitala mai are o sansa, cea a cresterii atractivitatii prin ridicarea nivelului de trai.
Practic, singura modalitate prin care Bucurestiul ar putea macar ca dezvoltare sa atinga standardele unui megaoras sunt investitiile uriase in infrastructura. Daca acestea nu se vor realiza in urmatorii patru ani, Bucurestiul devine de nelocuit.
"Ne-a placut sa inventam sisteme birocratice, traim intr-un masochism birocratic, care porneste de la o formula de administrare foarte proasta ce blocheaza derularea proiectelor pe scara mare. In ce oras dezvoltat se mai intalnesc sase primari, iar rostul primarului general este aproape nul? Tot ce este de importanta la nivel de oras, devine prioritatea numarul doi la nivel de sector, astfel incat investitiile de proportii sunt amanate la nesfarsit. Bucurestiul nu functioneaza pe suburbii, ci este un oras monolit. Aceasta este prima modificare majora care ar trebui sa aiba loc pentru a da startul investitiilor uriase pe care le asteapta Bucurestiul", spune Baicusi. Potrivit acestuia, sistemul de conducere al orasului ar trebui gandit, cel mult, pe manageri de sectoare, pe buni executanti care tin cont de directiile venite de la cartierul central. Baicusi spune ca aceasta este explicatia faptului pentru care se realizeaza proiecte doar pe jumatate, si totodata piedica dezvoltarii proiectelor la scara mare.
"Masuri cosmetice de genul benzilor pentru biciclisti, floricele plantate in spatiile verzi sau vopsirea trunchiurilor de copaci nu inseamna nimic pentru Bucurestiul zilelor noastre. La ce probleme sunt acum in Capitala, nu trebuie sa te lauzi cu proiecte estetice", spune directorul Siemens SRL.
Baicusi spune ca modelul care ar trebui luat in calul in ceea ce priveste dezvoltarea Bucurestiului este Parisul, orasul cu care Capitala este frecvent comparata si care a reprezentat un punct de referinta pentru mai multe amenajari bucurestene.
Cu toate acestea, Bucurestiul nu este singurul oras european care se confrunta cu ceea ce a devenit megatendinta la nivel global, si anume superaglomerarea marilor metropole fie prin cresterea economica, fie prin mutarea din mediul rural in cel urban.
"Anul 2007 a fost anul de gratie in care populatia din mediul urban a ajuns sa fie la egalitate cu cea din mediul rural. Pe termen lung, vom vedea un procentaj de 60%", crede Baicusi.
Cati bani, pentru ce, pana cand?
Pe scurt, tot ce inseamna proiecte de reabilitare in Bucuresti se ridica la aproximativ 10 miliarde de euro, iar toate aceste proiecte ar trebui demarate in perioada imediat urmatoare.
"In Bucuresti vorbim de doua tipuri de proiecte: investitiile noi in infrastructura si investitiile de reabilitare care reprezinta cea mai mare problema. Acestea din urma se impart in mai multe categorii: investitiile in mobilitate, retele de utilitati, infrastructura de sanatate si cea de divertisment. Una peste alta, doar pentru
reabilitare cred ca Bucurestiul are nevoie de 10 miliarde de euro. Urmatorii patru ani de administrare in Bucuresti vor fi cruciali si vor fi singurii care pot face diferenta intre un Bucuresti de calvar si unul aflat la limita normalitatii", estimeaza reprezentantul Siemens SRL.
Pe partea de mobilitate, investitiile se refera la tot ce tine de transport, de la extinderea metrolui pana la transportul aerian.
"Daca acum se circula cu aproximativ 27 kilometri pe ora, daca in patru ani nu se face nimic vom ajunge sa circulam cu zece kilometri pe ora. Nimic din dinamica actuala a orasului nu a putut fi prevazut la momentul proiectarii Bucurestiului", spune Baicusi, care se alatura corului de voci ce subliniaza importanta construirii unei linii de centura cu doua benzi cel putin care sa poata asigura mersul prin Bucuresti, fara a-i obliga pe participantii la trafic sa treaca prin centru. Din experienta altor metropole europene, printre care Paris, Amsterdam sau Londra, fara un sistem de autobuze, metrou si tramvaie care sa garanteze cel mai scurt timp de deplasare, populatia nu va renunta la masina proprie.
In Bucuresti, Drumul Taberei, unul dintre cele mai mari cartiere ale Capitalei, este izolat de metrou, cel mai rapid mijloc de transport in orice oras mare.
Exista un proiect privind crearea unei noi linii subterane, care sa plece de la statia Universitate, la fel cum exista un proiect de legare a centrului de aeroportul Otopeni. Dar pana acum sunt doar proiecte si nimic concret.
"Retelele de energie electrica necesita investitii rapide in reabilitarea substatiilor, partea de termoficare trebuie automatizata, partea de generare de energie electrica trebuie refacuta, iar pentru reteaua de apa trebuie facut un al doilea canal colector", enumera pe scurt Baicusi investitiile absolut necesare in infrastructura bucuresteana.
Ritm haotic de constructii
Potrivit acestuia, o alta problema care sufoca Bucurestiul este modul in care se construieste in prezent. "Se construieste oportunistic si fara logica. Vedem cladiri de birouri uriase, care arata tare bine cu verdeata din fata, dar fara parcari. In doua zile, toata verdeata este calcata de rotile masinilor parcate. Zonele rezidentiale noi pentru care ai nevoie de masini de teren, malluri care consuma foarte multe resurse energetice fara statii proprii sau parcuri industriale cu probleme de alimentare", spune reprezentantul Siemens SRL.
La toate investitiile de reabilitare, se adauga investitiile noi in infrastructura. "Este foarte greu sa estimezi un nivel necesar al acestor fonduri, dar in principiu sunt mult mai usor de realizat decat cele din reabilitare", este de parere Baicusi.
O alta tendinta remarcata la nivelul Bucurestiului este aceea de mutare a marilor fabrici din inima orasului spre periferiile acestuia.
Fabricile din interiorul Capitalei au cazut anul trectut una dupa alta, Tricodava, Laromet, Helitube, Lujerului, Compania Industriala Grivita fiind doar o parte din platformele intrate pe mana dezvoltatorilor imobiliari, care urmaresc ultimele terenuri de mari dimensiuni din interiorul orasului, acoperite in prezent de hale de productie. Fie ca este vorba de proiecte rezidentiale, de birouri sau de retail, toate aceste proiecte vor fi realizate de investitori straini, israelieni, spanioli, irlandezi sau belgieni, spre deosebire de alte tari unde si municipalitatea este implicata in regenerarea zonelor industriale.
Dupa rezolvarea tuturor acestor probleme care ar putea plasa Bucurestiul pe harta megaoraselor macar in ceea ce priveste infrastructura, Capitala mai are nevoie de ceva: spatii verzi. Potrivit unui studiu al ONG-ului Eco Europa, in Capitala densitatea spatiului verde este de circa 3 metri patrati pe cap de locuitor. Primaria contrazice aceste date si sustine ca indicele corect, conform datelor oficiale, este de 16,38 mp per capita.
Norma oficiala este de 12 metri patrati "verzi" pentru fiecare locuitor, ea fiind depasita net de unele orase europene unde media este de 82 mp/loc. in Stockholm, de 70 mp/loc. in Viena, sau de 31 mp/loc. in Varsovia. Sectorul 6 este cel mai gri, cu numai 0,6 mp de spatiu verde, conform EcoEuropa.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
