„Realizarea în PPP a Comarnic - Braşov a mai eşuat în 2004, 2009 şi 2015. A picat şi va pica pentru că nu există studii geotehnice şi implicit există un grad foarte mare de incertitudine. Fără aceste studii constructorul nu poate spune dacă proiectul va costa 1,5 mld. euro sau 3 mld. euro.“
Realizarea în regim de parteneriat public-privat a autostrăzii Comarnic - Braşov ar putea duce la o „explozie“ a cheltuielilor statului spre 300 milioane de euro anual, în condiţiile în care în prezent pentru întreaga infrastructură de drumuri naţionale şi autostrăzi guvernul plăteşte anual 150 milioane de euro.
„Dacă vor ignora şi deficitul şi efectuarea studiilor geotehnice discutăm despre un nou caz Bechtel, contract cu supersarcină pe buget, foarte oneroase, constructorul neavând nicio presiune pentru a ţine costurile sub control“, a explicat Cătălin Drulă, deputat din partea USR în Parlamentul României, membru în Comisia pentru transporturi şi infrastructură.
El a fondat Asociaţia Pro Infrastructură, cel mai activ ONG din domeniu, care realizează filmări aeriene ale şantierelor de construcţii şi monitorizează progresul lor.
Săptămâna trecută Lucian Şova, ministrul transporturilor şi ministrul finanţelor Eugen Teodorovici au surprins piaţa anunţând renunţarea la înţelegerea cu Banca Mondială pentru autostrada Comarnic - Braşov.