Ziua „Z“ pentru SIF-uri. În votul de azi al deputaţilor stă o miză de 750 mil. euro

Votul de astăzi din Camera Depu­taţilor asupra proiectului de lege privind ridicarea pragului de deţinere la SIF-uri de la 1% la 5% ar putea fi cel mai important moment pentru SIF-uri din ultimii cinci ani şi va influenţa puternic evoluţia acestor companii pe viitor.

Până acum, din cauza limitei de 1%, investitorii au fost la mâna administra­to­rilor SIF-urilor. În momentul în care grupuri de investitori au venit cu diferite solicitări, precum majorarea dividen­delor sau convocarea adunării generale a acţionarilor pentru a decide listarea BCR, unele SIF-uri s-au conformat, iar altele nu.

De exemplu, SIF Moldova (SIF2) şi SIF Muntenia (SIF4) au fost mai des­chise faţă de acţionari şi au îndeplinit solicitările acestora, în timp ce SIF Tran­silvania (SIF3) şi SIF Banat-Crişana (SIF1), conduse de cei mai longevivi pre­şedinţi de SIF (Mihai Fercală şi Ioan Cuzman), au fost cele mai vehemente în a refuza solicitările primite de la acţio­nari, întreţinând de-a lungul timpului o relaţie mai rece cu investitorii.

Acesta este unul dintre motivele pentru care preţul acţiunilor SIF-urilor este în prezent mai mic de jumătate din valoarea activelor unitare, spun analiştii. Aceştia mai arată că odată cu ridicarea pra­gului, discountul la care se tranzac­ţio­nează SIF-urile s-ar putea reduce la 30% sau chiar 20%. Asta înceamnă că valoarea de piaţă a SIF-urilor ar putea creşte cu 300 până la 500 mil. euro în­tr-un termen destul de scurt.

În 2005, când pragul de deţinere a fost majorat de la 0,1% la 1%, valoarea SIF-urilor a urcat cu 175%.

Majorarea pragului, o poveste de peste 2 ani

Investitorii de pe bursă aşteaptă deznodământul acestei iniţiative de majorare a pragului de deţinere la SIF-uri din vara lui 2009, când un grup de sena­tori şi deputaţi, în frunte cu se­natorul arădean Ovidiu Marian, au lan­sat acest proiect de lege în urma scan­dalului de la AGA de la SIF Banat-Cri­şana, când drepturile mai multor acţionari au fost restrânse pe motiv că ar fi acţionat în mod concertat.

Iniţial, cei 18 parlamentari care au iniţiat proiectul propuneau eliminarea pra­gului, însă Senatul a aprobat în noiembrie 2009 o formă a proiectului de le­ge care prevedea majorarea pragului de la 1% la 5%, motivând că un prag de 5% este totuşi necesar pentru a evita preluarea ostilă a acestor companii şi chiar desfiinţarea lor.

Proiectul a trecut apoi în Camera De­putaţilor, unde a rămas multă vreme blocat la comisii. Unii preşedinţi de SIF şi-au exercitat toată influenţa de care dispuneau pentru a bloca adoptarea proiectului, deoarece odată cu majo­-ra­rea pragului va fi mai uşor ca acţionarii să schimbe membrii Consiliilor de Administraţie.

Unii şefi de SIF spun că vor ridicarea pragului

Sunt şi conducători de SIF care susţin majorarea pragului de deţinere, spunând că asta va ajuta aceste companii să se consolideze şi să se dezvolte.

"Noi susţinem ridicarea pragului şi dorinţa noastră la SIF Moldova este de a avea acţionari instituţionali puternici care să ne ajute în politica de investiţii şi în creşterea randamentelor. Ridicarea pra­gului deschide şi posibilitatea de a ope­ra o majorare de capital care să ne ajute să menţinem un mix optim între politica de dividend predictibilă pe care o avem şi dezvoltarea companiei în re­giune", a declarat Liviu Claudiu Doroş, vicepreşedintele SIF Moldova (SIF2).

SIF Moldova are în prezent cea mai tânără conducere dintre cele cinci SIF-uri, iar în ultimii trei ani a manifestat cea mai mare deschidere faţă de acţionari. SIF Moldova a fost şi singura care a luptat până în ultima clipă pentru lista­rea BCR. Aceste eforturi au creat, cel puţin la nivelul percepţiei investi­to­rilor, o imagine mai bună a SIF2 faţă de celelalte SIF-uri. Asta se vede, în primul rând, în participarea mai mare la adună­rile generale ale acţionarilor (AGA), unde SIF Moldova a avut în ultimii ani cele mai mari cvorumuri.

Şi preşedintele SIF Transilvania (SIF3), Mihai Fercală, s-a declarat în trecut în favoarea ridicării pragului. El a avut chiar o iniţiativă în acest sens la începutul lui 2009, punând pe ordinea de zi a AGA ridicarea pragului de deţi­ne­re la 1% la 5%, astfel încât să permită investitorilor să cumpere până la 5% din acţiuni, însă proiectul prevedea ca pragul de vot să rămână la 1%. Adică un investitor putea să cumpere 5%, dar să voteze doar cu 1%, ceea ce i-ar fi permis şefului SIF3 să-şi păstreze influenţa. CNVM nu a acceptat însă proiectul lui Fercală.

Mai pot apărea surprize?

În piaţă, speranţele sunt foarte mari legate de votul de astăzi al deputaţilor, opinia dominantă fiind că proiectul de lege va fi aprobat. Aşteptările pozitive sunt susţinute de votul favorabil din Comisia de buget şi finanţe a Camerei De­pu­taţilor, dar şi de declaraţiile op­ti­miste ale lui Ovidiu Marian, iniţiatorul pro­iectului. Acesta a arătat în Comisie că există susţinere şi din partea Guver­nului pentru ridicarea pragului la 5%, după ce în 2009 Executivul se pronun­ţase împotriva eliminării pragului.

Totuşi, există şi unele rezerve, care au făcut ca investitorii să nu se arunce încă la cumpărare cu toţi banii. Unii au reţineri şi susţin că preşedinţii de SIF-uri nu şi-au jucat încă ultima carte.

Dacă va fi aprobat şi de Camera Deputaţilor, proiectul de lege va merge spre promulgare la preşedintele Traian Băsescu, iar dacă va fi promulgat, ur­mează publicarea în Monitorul Ofi­cial, după care îşi produce efectele.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels