Transportatorul de gaze naturale Transgaz (TGN), deţinut majoritar de statul român, a înregistrat o cifră de afaceri la nivel consolidat de 959,7 milioane de lei în prima jumătate a anului, de la 1,18 miliarde de lei în S1/2022, dinamica ajungând astfel la minus 18,5% de la an la an.
Profitul net a atins 70,8 milioane de lei, în scădere cu aproximativ 40% faţă de nivelul aceleiaşi perioade din 2022, reiese din raportul financiar al societăţii, publicat miercuri după închiderea şedinţei de la Bursa de Valori Bucureşti.
Cheltuielile de exploatare înainte de echilibrare şi activitatea de construcţii conform cu IFRIC12 au urcat de la 674,5 milioane de lei la 30 iunie 2022 cu 8% în S1/2023, la 728,2 milioane de lei. Impozitul pe profit a scăzut de la 44,5 milioane la 22,9 milioane de lei.
Pe 10 august, compania a depus aplicaţii pentru şapte proiecte neprioritare la Ministerul Energiei, aferente Fondului de Modernizare. Valoarea totală solicitată pentru finanţarea prin Fondul de Modernizare este de aproximativ 554,3 milioane de euro.
Transgaz este evaluat la circa 3,4 miliarde de lei, după ce acţiunile societăţii s-au apreciat cu 13,2% în ultimul an, pe fondul unor tranzacţii de 155,2 milioane de lei. Prin comparaţie, indicii BET şi BET-NG afişează dinamici de plus 2,6%, respectiv 0,05% în această perioadă.
Acţiunile TGN sunt pe plus cu 2,9% anul acesta, faţă de un avans de 11,3% pe BET şi o creştere de 14,4% în cazul BET-NG.
Printre potenţialele riscuri aferente S2/2023, compania numeşte:
- Scăderea consumului de gaze naturale urmare a creşterii ponderii consumului de energie verde, generată din resurse naturale/regenerabile, respectiv energia eoliană, energia solară, precum şi consumului de energie nucleară
- Schimbările cadrului macroeconomic şi geopolitic naţional şi internaţional pot afecta încheierea unor contracte de transport gaze naturale, precum şi implementarea unor proiecte strategice;
- Războiul din Ucraina a generat creşterea nivelului riscului geopolitic, acesta fiind situat în prezent la unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimii ani;
- Evoluţia economiei din România, climatul macro-financiar mondial şi european, mix-ul intern de politici economice, pot determina finanţări suplimentare având în vedere creşterea costurilor unor investiţii, precum şi costurile suplimentare generate de fluctuaţia de personal calificat
