Cu un randament inferior depozitelor bancare şi o promovare în grabă, titlurile de stat destinate populaţiei nu s-au vândut decât în proporţie de 60%.
În cele două săptămâni de ofertă, investitorii de retail au subscris numai 60.000 din cele 100.000 de titluri de stat scoase la licitaţie, potrivit unui bilanţ preliminar al ordinelor introduse în sistem până vineri după-amiază. Din valoarea totală a ofertei, de 100 milioane de lei, investitorii şi-au exprimat intenţia să cumpere doar 60 milioane de lei.
Investitorii au putut să-şi aleagă dobânda dorită în intervalul 1,75-2,15%. O dobândă mai mică îi garanta practic cumpărătorului că va primi titlurile subscrise în eventualitatea în care cererea depăşea oferta, însă pentru că emisiunea nu s-a subscris integral, dobânda finală va fi fixată la valoarea maximă, 2,15%. Spre comparaţie, dobânda medie în piaţă la depozitele bancare scadente în doi ani este de 2,5-3%.
Numărul relativ mic al titlurilor subscrise ascunde însă un număr şi mai mic de investitori individuali dispuşi să îşi extragă economiile din depozite sau alte plasamente (suportând cheltuieli de administrare) şi să investească direct în obligaţiuni de stat. Majoritatea investitorilor interesaţi de instrumente cu venit fix aleg să-şi plaseze banii în fonduri axate pe obligaţiuni, unde investiţiile le sunt gestionate de un profesionist. Cele nouă fonduri mutuale axate pe obligaţiuni locale şi disponibile în România au împreună active nete de 9,9 miliarde de lei şi aproape 160.000 de investitori, potrivit datelor Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF).
