Luni, deputaţii votează dacă acceptă sau nu ridicarea pragului de deţinere la SIF-uri de la 1% la 5%. Investitorii, care cer de cinci ani majorarea pragului, spun că această decizie va aduce un suflu nou pe bursă şi va susţine creşterea preţului acţiunilor, dar şi o administrare mai eficientă şi mai transparentă a activelor de 1,4 miliarde de euro ale celor cinci societăţi de investiţii.
Prin ridicarea pragului de deţinere de la 1% la 5%, investitorii care au plasat până acum milioane de euro în cele cinci SIF-uri vor avea în sfârşit şi posibilitatea de a-şi face auzită vocea mai puternic când vine vorba despre administrarea acestor societăţi.
În ultimii ani au fost numeroase cazurile când aceşti investitori au fost ignoraţi sau chiar sfidaţi de conducerile unora dintre SIF-uri când au încercat să schimbe consiliile de administraţie, când au cerut dividende mai mari sau când au solicitat listarea BCR, cea mai mare bancă locală. Când şefii SIF-urilor nu au fost de acord cu aceste solicitări au folosit pragul de deţinere împotriva investitorilor.
Acum, când pragul a ajuns în sfârşit pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, investitorii sunt încrezători că votul de luni îi va ajuta să-şi exercite drepturile pe care şi le-au câştigat investind în aceste acţiuni.
"Considerăm că majorarea pragului la SIF-uri de la 1 la 5% ar reprezenta un pas important pentru dezvoltarea pieţei de capital din România şi datorită acestui fapt credem că investitorii de pe piaţa de capital merită mai mult interes din partea legislativului. În nicio ţară din Uniunea Europeană nu există prevederi legislative similare cu pragul SIF-urilor, iar majorarea acestui prag ar însemna un pas important spre normalitate. În plus, ar fi o dovadă de deschidere pe care legislativul din România o arată faţă de aplicarea principiilor de guvernanţă corporativă şi respectare a drepturilor acţionarilor", a declarat Dumitru Beze, preşedintele Asociaţiei Investitorilor de pe Piaţa de Capital (AIPC), care reuneşte sute de mici investitori de pe bursă, dar la care au aderat şi importante fonduri de investiţii locale şi străine.
Unul dintre cei mai mari membri ai asociaţiei, grupul suedez East Capital, care are investiţii de 72 mil. euro pe piaţa de capital din România, susţine majorarea pragului după ce drepturile de acţionar la SIF-uri i-au fost încălcate în ultimii ani.
"Este de neimaginat că într-o ţară care este în UE voinţa acţionarilor de ridicare a pragului nu este respectată. Ridicarea pragului reprezintă o mare oportunitate pentru ca piaţa de capital din România să devină credibilă în faţa investitorilor străini, în caz contrar aceasta va rămâne o piaţă sub dezvoltată şi va fi ocolită de investitori", a declarat Adrian Pop, manager de portofoliu la East Capital, o firmă cu in vestiţii de circa 3,5 mld. euro în întreaga lume.
Acelaşi lucru îl susţin toţi marii investitori de pe bursă, ING, Banca Transilvania, fondurile de pensii, care ar investi milioane de euro pe bursa locală, dar nu au în ce, dar şi micii investitori, cu portofolii de câteva mii sau zeci de mii de euro, care speră ca majorarea pragului să le aducă un preţ mai mare pentru acţiunile pe care le deţin la SIF-uri.
Investitorii spun că, odată cu ridicarea pragului, vor putea controla mai bine modul în care sunt administrate activele SIF-urilor, ceea ce va creşte randamentele obţinute. Marile fonduri de investiţii nu se arată însă interesate să îşi numească membri în Consiliile de Administraţie şi spun că atâta timp cât rezultatele sunt bune, actualii administratori ai SIF-urilor nu au de ce să se teamă că vor fi înlocuiţi.
Ei solicită însă modificarea cadrului legislativ în sensul stabilirii mai clare a situaţiilor în care acţionarii sunt prezumaţi a acţiona în mod concertat şi consideră că stabilirea acestor situaţii ar trebui făcută de o entitate independentă, pentru a se evita abuzurile de până acum.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
