Justitia a decis ca dispunerea de masuri a Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare privind modalitatea de delistare a companiilor de pe Bursa, care a lasat anul trecut piata de capital fara cateva sute de companii, nu este legala.
Fondul de investitii QVT atacase dispunerea de masuri a CNVM in justitie pentru a-si proteja interesele in legatura cu participatia pe care o detinea la Asirom.
De altfel, dispunerea de masuri in cauza fusese emisa de CNVM dupa ce Asirom decisese in Adunarea Generala delistarea. Dupa emiterea dispunerii de masuri, Asirom a tinut o noua Adunare Generala in care a decis din nou delistarea avand, de data aceasta, o baza legala in acest sens. Au urmat companii ca Vel Pitar, Electroaparataj sau Agricover Buzau.
Chiar si statul, prin AVAS, a contestat in justitie mai multe hotarari de delistare la companii unde este actionar minoritar, cum este Vel Pitar sau Asirom.
CNVM a atacat deja decizia instantei. "CNVM a promovat recurs, care suspenda executarea hotararii instantei de fond," spune Cirpian Ene, purtatorul de cuvant al CNVM.
Nu este insa foarte clar ce se va intampla cu cele cateva sute de companii care au plecat de la Bursa, avand ca baza legala o norma pe care justitia, cel putin in prima instanta, o considera nelegala.
Fondul QVT nu a comentat decizia.
Presedintele Asociatiei Brokerilor spune ca acum minoritarii au un argument in plus in procesele cu majoritarii care au decis sa delisteze companiile.
"Este fara indoiala un lucru bun pentru piata. Este un precedent care va putea fi folosit de actionarii minoritari pentru a contesta deciziile de delistare la companiile unde sunt actionari", spune Dan Paul, presedintele Asociatei Brokerilor.
El este parte intr-un proces cu Neferal, o societate care a luat anul trecut decizia de a se delista in urma dispunerii de masuri a CNVM.
Dispunerea de masuri prevedea ca orice companie de la Bursa se poate delista daca actionarii - practic actionarul majoritar - decide acest lucru intr-o Adunare Generala. Ulterior compania in cauza era obligata sa plateasca minoritarilor care nu erau de acord un pret stabilit de un evaluator independent. In unele cazuri pretul a fost substantial mai mic decat valoarea de piata a actiunilor.
O asemenea modalitate de delistare nu este prevazuta in legea pietei de capital.
Conform informatiilor de pe piata RASDAQ, de la inceputul anului trecut circa 1.500 de companii au fost delistate de pe piata, din diferite motive Actionarii acestora le va fi mai greu sa isi vanda actiunile si nu vor mai fi protejati de legislatia pietei de capital.
CNVM isi motivase dispunerea de masuri prin incapacitatea de a supravehea un numar atat de mare de societati listate - peste 3.000 la momentul emiterii dispunerii de masuri. Decizia ar fi permis insa ca si cele mai mari companii de pe piata cum ar fi Petrom sau BRD, care aduc jumatate din capitalizarea Bursei de Valori, sa se delisteze.
Dispunerea de masuri de anul trecut a CNVM a produs cel de-al doilea val de delistari de pe piata romaneasca dupa cel din 2003. Atunci, cateva zeci de companii valoroase, cum ar fi Dacia Renault, Lafarge Romcim sau Sidex au fost delistate dupa ce actionarii majoritari si-au majorat participatiile detinute pana la peste 90% din capitalul social.
CNVM permite delistari in continuare
Cateva companii pe saptamana, acesta este ritmul in care se delisteaza companiile de pe piata RASDAQ de la inceputul acestui an, chiar daca reglementarile secundare ale CNVM privind delistarile au fost inasprite dupa protestele vehemente ale brokerilor si investitorilor de anul trecut. Comisia a decis de exemplu luna aceasta delistarea de pe RASDAQ a companiei Galeriile Victoria din Bucuresti in baza unei hotarari a actionarilor din 2004, atunci cand nu exista nici macar dispunerea de masuri pe care justitia o considera nelegala. Multe alte companii de pe RASDAQ se afla in aceeasi situatie.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
