În acest context analiştii ING şi ai Erste-BCR şi-au redus ţintele de preţ pentru acţiunile BRD şi TLV şi estimează că acestea vor subperforma faţă de evoluţia generală a pieţei. Acţiunile BRD au stagnat în ultimele luni în jurul nivelului de 11 lei, iar în ultimul an au o scădere de 25%, în timp ce titlurile Băncii Transilvania au crescut cu 25% de la începutul lui 2012, având o scădere de 9% în ultimul an. În comparaţie, indicele BET al celor mai importante zece companii de la bursă a câştigat 24% de la începutul anului, iar în ultimul an are o scădere de 8%.
"Nu ne aşteptăm la nicio creştere în bankingul românesc în 2012. Reducerea riscului e costisitoare şi va afecta creşterea rezultatelor financiare în 2012. La top-line, cererea pentru credite este în valută, în timp ce oferta băncilor este în prezent în lei. Trecerea de la creditele în euro cu dobânzi mai mici la împrumuturi în lei cu dobânzi mai mari va suprima creşterea fragilă din 2011. La nivel de profit, băncile sunt afectate de creşterea dobânzilor pentru atragerea de depozite, pentru a acoperi deficitul de finanţare în valută", explică Florin Ilie, şeful departamentului de pieţe de capital al ING.
El crede că marjele de dobândă ale băncilor locale vor fi lovite în continuare în 2012 după ce au fost puse sub presiune în a doua jumătate a anului trecut.
Ilie consideră şi că banii care vor fi disponibili în acest an pe piaţa locală de capital vor fi atraşi de ofertele publice ale statului, companiile din energie fiind preferate de investitori în această perioadă.
De exemplu, acţiunile Petrom au crescut de la începutul anului cu peste 40%.
În aceste condiţii, ING a redus preţul-ţintă pentru acţiunile BRD de la 15 lei la 12,5 lei. Ilie crede că BRD se tranzacţionează în prezent la discount faţă de băncile poloneze, deşi are o rentabilitate a capitalurilor proprii (ROE) apropiată de acestea, însă acest discount este justificat de riscurile mai mari de pe piaţa locală. El spune că BRD va încerca să înlocuiască în acest an liniile de finanţare de la acţionarul majoritar - grupul francez Société Générale - printr-o emisiune de titluri pe termen mediu (MTN) în trimestrul al doilea şi prin atragerea de resurse de pe piaţa locală. Totuşi, ING estimează că BRD va înregistra în acest an un profit net uşor mai ridicat decât anul trecut, pe IFRS.
Şi analiştii Erste au redus în februarie ţinta de preţ pe BRD, de la 16,6 lei la 12,3 lei, invocând provizioanele de risc ridicate şi presiunea pe profitul operaţional a costurilor mai ridicate de finanţare.
În cazul acţiunilor BRD, a existat în ultimii doi ani şi o presiune la vânzare constantă din partea SIFurilor, care au descărcat pachete semnificative de acţiuni în încercarea de a-şi reduce expunerile pe sectorul bancar. Deşi majoritatea transferurilor s-au realizat în afara pieţei, prin tranzacţii speciale (deal), ele au ţinut pe loc preţul acţiunilor.
În cazul Băncii Transilvania (TLV), analiştii ING au redus ţinta de preţ de la 1,65 lei la 0,95 lei, estimând că banca va trece din faza de creştere, care a dus-o în ultimii ani până pe locul al treilea în topul băncilor locale după active, într-o fază de consolidare. Profitabilitatea băncii va rămâne sub presiune din cauză că aceasta nu are în spate un acţionar puternic care să o susţină şi concurenţa pentru atragerea de depozite din piaţă va creşte, având ca efect creşterea costurilor de finanţare. Florin Ilie spune că unul dintre avantajele Băncii Transilvania este că beneficiază de sprijinul Băncii Naţionale, care îi furnizează lichiditate ieftină permiţându-i să cumpere titluri de stat şi să-şi îmbunătăţească temporar indicatorii de adecvare a capitalului.
Şi analiştii Erste au redus ţinta de preţ pe acţiunile TLV de la 1,25 lei la 1,09 lei.
Atât Erste, cât şi ING au primit în perioada 2008 - 2009 ajutoare de la statul austriac, respectiv olandez, pentru a supravieţui şocurilor provocate de criză. Niciuna dintre cele două bănci nu a finalizat până în prezent returnarea sumelor împrumutate de la stat. ING a rambursat 7 mld. euro din 10 şi intenţionează să-şi achite datoria anul acesta, în timp ce Erste nu avansează o dată anume pentru rambursarea celor 1,2 mld. euro aşteptând clarificarea cerinţelor de capital din partea autorităţilor de supraveghere. Oricum, chiar dacă au statut de independenţi, analiştii unor bănci precum ING şi Erste se află într-o postură delicată atunci când emit comentarii negative privind performanţa unor competitori atât timp cât propriile bănci au avut nevoie de ajutorul autorităţilor, ceea ce ridică semne de întrebare privind calitatea managementului.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
