Înainte de decizia agenţiei de rating S&P, Ministerul Finanţelor împrumută 3,3 miliarde de euro de pe pieţele externe ca să acopere deficitul bugetar din acest an, estimat la peste 12 mld. euro. Investitorii au introdus ordine de 13 miliarde de euro

Ministerul Finanţelor, condus de Florin Cîţu, a ieşit pe 19 mai 2020 pe pieţele exter­ne şi a împru­mutat 3,3 miliarde de euro într-o emi­siune de eurobonduri structurată pe două tranşe, 5 şi 10 ani, la care in­vestitorii au introdus ordine de 13 mi­liarde de euro, potrivit datelor Bloomberg.

Iniţial, statul a avut un împrumut in­dicativ de 3 miliarde de euro, dar ul­te­rior, spre închiderea procedurii de fi­nanţare, a suplimentat suma cu 300  de mi­­lioane de euro.

Astfel, împrumutul accesat de ministrul Cîţu, cel mai probabil pentru a acoperi golul uriaş în deficitul bugetar, are următoarea structură: 1,3 miliarde de euro pe cinci ani, o tranşă la care investitorii au introdus ordine de 4,4 miliarde de euro, iar celălalt cu o valoare de 2 miliarde de euro pe 10 ani la care investitorii au introdus 8 miliarde de euro.

Datele Bloomberg arată că dobânda la împrumutul pe 5 ani era formată din mid-swap plus 305 puncte de bază, iar la celălalt dobânda era de mid-swap plus 375 puncte de bază.

Prin urmare, interesul investitorilor a fost unul ridicat, determinat cel mai probabil şi de dobânzile ridicate com­parativ cu precedenta ieşire din ianua­rie 2020. Atunci, statul a atras 3 mi­liar­de de euro, dar la costuri mai reduse, respectiv o dobândă de mid-swap plus 180 de puncte de bază pentru emisiu­nea la 12 ani şi mid-swap plus 285 puncte de bază pentru cea scadentă la 30 de ani.

Până la închiderea ediţiei ZF, nive­lurile mid-swap nu fuseră pu­blicate. Potrivit unor estimări ale ZF, cel mai probabil dobânda este cuprinsă între 3% şi 4%. Pentru ambele tranşe, dobânda (cuponul) este fixă, plătibilă anual.

Acest împrumut cel mai probabil poate avea dobânzi mai mari faţă de celelalte, dar poate fi catalogat totuşi ca unul încheiat cu succes date fiind condiţiile vitrege şi ordinele introduse de investitori în contextul perspectivei de rating a României.

Potrivit datelor Bloomberg, această fi­nanţare prin eurobonduri are ca aranjori BNP Paribas, Erste, ING, JPMorgan, RBI şi UniCredit.

Analiştii de la UniCredit estimează într-un raport că nevoia brută de fi­nan­ţare a statului român este de 21 de mi­liar­de de euro în 2020, la un deficit bu­ge­tar de 12,7 miliarde de euro. Pe de al­tă parte, ei menţionează că necesarul brut de finanţare externă este de 40 de mi­­liarde de euro la un deficit de cont curent de 10,7 miliarde de euro pentru 2020.

Cea mai recentă rectificare bugetară din acest an indică un deficit bugetar de 72 de miliarde de lei.