Gabriel Resources, companie care deţine controversatul proiect Roşia Montană, şi-a anunţat acţionarii că audierile desfăşurate la Washington DC s-au încheiat, iar o decizie în acest sens trebuie luată în termen de 120 de zile, cu posibilitatea prelungirii cu încă 60 de zile.
Compania a cerut despăgubiri la tribunalul internaţional din capitala americană în valoare de patru miliarde de dolari din partea României, considerând că interesele ei au fost prejudiciate, dat fiind că autorităţile române nu au permis derularea proiectului.
Pe de altă parte, România s-a apărat prin cei care au fost la putere de-a lungul anilor, susţinând că au dat toate aprobările aflate în competenţa lor. În ultimii ani, mai mulţi miniştri şi chiar prim-miniştri au fost audiaţi în cadrul acestui dosar.
Dosarul ţine din 1998, când compania canadiană a cumpărat de la omul de afaceri cu origine română Frank Timiş un drept de exploatare a unui zăcământ de aur din Roşia Montană, judeţul Alba.
Exploatarea a fost extrem de controversată, iar guvernele şi-au pasat dosarul de la unul la altul. Gabriel Resources, societate listată pe Bursa canadiană, a cheltuit peste 500 de milioane de dolari şi, întrucât nu a primit aprobările necesare, a înaintat cazul către Curtea de la Washington, solicitând despăgubiri de patru miliarde de dolari.
După cum s-a derulat dosarul, prin pasarea cazului de un guvern la altul, parcă s-a dorit ca, în final, România să plătească o despăgubire imensă.
Acţiunile Gabriel Resources se tranzacţionează în creştere cu 53,9% anul acesta şi 81,8% în ultimele 12 luni, la o valoare de piaţă de 410,3 milioane de dolari. Dinamica de la listarea din 1996 este de minus 33,3%.
Principalii acţionari ai companiei sunt fonduri de investiţii şi furnizori de servicii financiare precum Kopernik Global Investors (17,1% din capitalul social), Tenor Capital Management (16,9%), Electrum Global Holdngs (13,2%), Paulson & Co (12,58%) şi The Baupost Group (10,8%), conform site-ului oficial al societăţii.
Dosarul Roşia Montană este o bombă politică, care va sări în aer anul viitor dacă România va pierde procesul. România a avut mai multe cazuri la Curtea de la Washington, dar majoritatea au fost câştigate.
