Miercuri au intrat la tranzacţionare drepturile de preferinţăpentru majorarea de capital de la Banca Transilvania (TLVR01), iarîncă din prima zi s-au tranzacţionat circa 3,3 milioane de drepturiîn valoare de 31.000 de euro.
Deţinătorii de drepturi de preferinţă (cei care deţineau acţiuniTLV la 15 mai) au la dispoziţie aproape trei săptămâni pentru adecide dacă le păstrează pentru a participa cu bani la majorarea decapital, sau dacă le vând.
Tranzacţionarea drepturilor pe Bursă oferă însă şi oportunităţide arbitraj sau de speculaţii pentru investitori.
Pentru a subscrie o acţiune TLV în majorarea de capital, lapreţul de 1 leu, un investitor are nevoie de 9,05 drepturi depreferinţă. Astfel, deţinătorul a 10.000 de drepturi de preferinţăva putea subscrie circa 1.100 de acţiuni, adică va trebui să vinăde acasă cu 1.100 de lei (260 de euro).
Dacă decidea ieri să le vândă, el putea încasa între 385 de leişi 490 de lei, dacă şi le-ar fi vândul chiar în deschidere.
Scăderea preţului drepturilor de preferinţă poate oferioportunităţi de arbitraj pentru investitori. De exemplu, uninvestitor putea cumpăra ieri 10.000 de drepturi de preferinţă lapreţul de 0,0385 lei (în total 385 de lei) cu care poate subscrie1.100 de acţiuni în majorarea de capital, adică 1.100 de lei, decio investiţie totală de 1.485 de lei. La preţul de închidere de ierial titlurilor TLV, de 1,37 lei/acţiune, investitorul ar obţine1.507 lei din vânzarea acţiunilor, adică un profit de 22 de lei, cucondiţia ca preţul acţiunilor să nu scadă. Orice creştere apreţului acţiunilor TLV creşte profitul obţinut de investitor. Deexemplu, la un preţ de 1,4 lei, profitul urcă la 55 de lei.
Tranzacţii "în marjă"
Preţul teoretic al drepturilor de preferinţă este diferenţadintre preţul pe care investitorul l-ar obţine din piaţă dinvânzarea acţiunilor pe care le poate cumpăra în baza acelui dreptde preferinţă şi preţul plătit la subscriere.
Dacă un investitor cumpără 10.000 de drepturi de preferinţă elpoate subscrie 1.100 de acţiuni cu 1.100 de lei şi le poate vindepe Bursă cu 1.485 lei (la preţul de închidere de miercuri de 1,37de lei). Astfel, valoarea teoretică a celor 10.000 de drepturi estede 407 lei, adică 0,0407 lei pentru un drept.
Dacă preţul acţiunilor urcă de la 1,37 lei la 1,5 lei (adică cu9,5%), preţul drepturilor ar trebui să urce, teoretic, de la 0,0407lei la 0,055 lei (adică un plus de 35%). Astfel tranzacţiile cudrepturi de preferinţă pot multiplica eventualele câştiguri pe carele-ar înregistra acţiunile TLV, la fel cum se întâmplă în cazultranzacţiilor cu contracte futures.
Calculul teoretic poate fi schimbat însă de raportul dintrecerere şi ofertă, preţul din piaţă putând fi peste sau sub preţulteoretic.
Dacă există investitori interesaţi să cumpere un pachet mai marede acţiuni în cadrul majorării de capital, ei ar putea oferi unpreţ mai mare decât cel matematic pentru drepturile de preferinţă.Dacă nu există interes pentru majorare, unii deţinători de drepturiar putea încerca să scape de ele, chiar la un preţ mai mic.
O altă problemă este legată de procesul prin care SIFBanat-Crişana (SIF1) a contestat hotărârile AGEA prin care a fostaprobată majorarea de capital. Următorul termen în acest proceseste pe 5 octombrie. Această dispută în justiţie ridică riscul cadrepturile de preferinţă să devină nule, dacă Tribunalul anuleazămajorarea de capital cât timp drepturile sunt tranzacţionate peBursă, sau ca acţiunile subscrise în baza acestor drepturi să fieblocate după perioada de subscriere până la finalizareaprocesului.
Perioada de tranzacţionare a drepturilor de preferinţă seîncheie pe 19 octombrie, iar perioada de subscriere a acţiunilorîncepe pe 25 octombrie.
Banca Transilvania cere de la acţionari 120 mil. lei (circa 28mil. euro).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
