În contextul în care criza economică începută în octombrie 2008 a şters din economia românească peste 700.000 de locuri de muncă în doi ani, programele cu finanţare europeană s-au transformat în cei mai mari angajatori. Numai în judeţul Iaşi, proiectele depuse şi câştigate de primărie prin două linii de finanţare din POR au creat 3.000 de noi locuri de muncă.
"În medie, fiecare proiect creează câte 500 de locuri de muncă pentru o perioadă de 2-3 ani, pentru că sunt proiecte mari, de 20 de milioane de euro fiecare. Avem semnate contracte pentru şase proiecte finanţate din POR, cu o valoare totală de 65 de milioane de euro", susţine Cosmin Coman, directorul executiv al direcţiei de dezvoltare şi proiecte europene din cadrul Primăriei Iaşi.
Judeţele din regiunea Moldovei au avut până în prezent o evoluţie mai bună decât alte regiuni în ceea ce priveşte contractarea şi absorbţia de fonduri europene, în încercarea de a-şi îmbunătăţi infrastructura pentru a atrage inevstitorii străini, care au evitat până acum regiunea din cauză că nu au acces rapid către punctele de desfacere din Vest.
Primăria din Iaşi este doar unul dintre marii beneficiari de proiecte finanţate din fonduri nerambursabile, avânt în derulare, pe toate programele operaţionale, proiecte în valoare de peste 200 de milioane de euro, sumă echivalentă cu valoarea bugetului primăriei.
"Rezultatul celor 200 de milioane de euro - cea mai mare investiţie publică făcută vreodată în Iaşi Ð va avea impact direct în economia regiunii, pentru că va aduce o îmbunătăţire a infrastructurii, care ne-a ţinut departe de investitorii străini până acum. Problema accesibilităţii este una din cele mai mari din judeţul Iaşi, pentru că de prea mult timp de vorbeşte despre un aeroport internaţional la Iaşi sau despre o autostradă care să lege Iaşi de Târgu Mureş şi nu s-a făcut nimic", a adăugat Cosmin Coman.
Primăria Iaşi mai are în prezent încă două proiecte care urmează să fie aprobate, unul care are în vedere implementarea unui sistem de management al traficului (un sistem computerizat prin care se stabileşte durata schimbării luminilor semafoarelor în funcţie de zonele aglomerate ale oraşului) şi un proiect care prevede reabilitarea unui cămin de bătrâni şi construcţia unei clădiri care să suplimenteze numărul de locuri din cămin.
Fondurile europene au schimbat şi percepţia oamenilor asupra locurilor de muncă: dacă înainte exista concepţia unei cariere pentru o viaţă într-o singură companie, proiectele europene în care se plătesc salarii la standarde europene i-a determinat pe mulţi români să renunţe la joburile pe perioade nedeterminată pentru a încheia contracte cu o durată mai scurtă de timp.
"În acest moment, cei care aleg să lucrează pentru posturi necalificate în aceste proiecte aleg de fapt salariiile mai mari, pentru că preferă să aibă un salariu mai mare pentru o perioadă de 2-3 ani decât să aibă un salariu mai mic la actualul angajator", a adăugat Coman.
Însă, ca în toate proiectele europene, beneficiarii se confruntă pe parcurul implementării cu probleme cauzate de modificarea legislaţiei.
"Avem o mare problemă cu deficitul de personal, pentru că în aceste proiecte lucrează 20 de persoane şi nu mai putem face angajări, în condiţiile în care fiecare proiect trebuie să aibă câte un responsabil juridic, un responsabil tehnic şi un manager de proiect. La un număr total de 18 proiecte în total, ne-ar trebui minim 54 de angajaţi", a explicat Coman.
Guvernul a menţinut şi anul acesta, la fel ca şi anul trecut, măsurile de îngheţare a posturilor din sectorul public, din nevoia de reducere de costuri. O nouă angajare într-o instituţie de stat se poate face numai dacă pleacă alte şapte persoane, măsură care se va aplica şi anul viitor, potrivit strategiei fiscal-bugetare stabilite pentru perioada 2012- 2014. Deficit de personal există şi în organismele care gestionează plăţile către beneficiarii de fonduri europene, ajungându-se în situaţia în care un angajat de la stat să gestioneze 30- 40 de proiecte.
"Teoretic, ştiam la ce ne angajăm atunci când am depus proiectele, însă nu ne aşteptam să se schimbe regulile în timpul jocului chiar atât de mult. Unele erau condiţiile din ghidul solicitantului de anul trecut şi altele sunt cele din ghidul de anul acesta, să nu mai vorbim de schimbările în ceea ce priveşte prefinanţările", a adăugat Coman.
La finele lunii iulie, Guvernul a dat un ordin care a adus o schimbare-şoc în sistemul fondurilor europene: sumele acordate de la bugetul de stat pentru prefinanţările proiectelor plătite din fonduri europene au scăzut de la 30% din valoarea cheltuielilor eligibile la 10%. Astfel, beneficiarii vor fi nevoiţi să găsească surse alternative de finanţare, pentru că altfel nu-şi vor putea susţine cheltuielile de demarare a proiectelor.
"Noi am fost nevoiţi să contractăm un credit în valoare de 30 de milioane de euro pentru a compensa pierderea de 20% din prefinanţare. Însă dacă la prefinanţare nu plăteam niciun fel de dobândă, la credit trebuie să plătim nişte bani în plus pe care nu-i vom mai recupera", a mai spus Coman.
Cei care au câştigat proiecte prin intermediul POR îi sfătuiesc însă pe cei care vor să acceseze fonduri europene să aibă cash flow în cuantum de 25-30% din valoarea totală a proiectului (deşi, teoretic, contribuţia prorpie este de numai 2%), pentru că este posibil ca întârzierea rambursărilor să blocheze activitatea proiectelor, iar TVA-ul se recuperează abia la finalul proiectului.
"O altă decizie care ne îngreunează activitatea este faptul că o ordonanţă recentă spune că cererile de rambursare trebuie depuse la 4 luni de la primirea prefinanţării (şi nu la 6 luni, aşa cum era până acum), deoarece într-o perioadă aşa de scurtă nu se pot cheltui toţi banii. Procedura de licitaţii se prelungeşte foarte mult din cauza periadoadei de rezolvare a contestaţiilor", a explicat Coman.
Indiferent dacă România va reuşi să absoarbă sau nu toţi cei 4,6 mld. euro puşi la dispoziţie prin POR, cert este că s-au făcut investiţii de sute de milioane de euro pentru dezvoltarea ţării, investiţii care au contribuit cu o creştere cu 2% a numărului de locuri de muncă dintr-o economie puternic afectată de criză.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
