Una dintre concluziile anului 2023 este că datoria publică nu este încă una copleşitoare, dar problema deficitului bugetar trebuie rezolvată urgent.
Anul următor inflaţia va merge în continuare în jos, ceea ce reprezintă un factor important de optimism pentru România.
Daniel Dăianu, academician şi preşedinte al Consiliului Fiscal din România, spune că deficitul bugetar mare pe care România îl are reprezintă o mare vulnerabilitate a economiei româneşti şi este o problemă care trebuie cât mai curând rezolvată.
Preşedintele Consiliului Fiscal din România afirmă, totodată, că şi anul viitor este posibil să continue aceleaşi eforturi de a reduce în mod forţat cheltuielile.
„Există o clasă antreprenorială în România care s-a dezvoltat, există o economie care a mers înainte şi a recuperat decalaje, dar există şi acest pasiv structural, care cuprinde deficitul bugetar şi deficitul comercial, şi care din păcate, în momente critice pentru societatea românească, îşi arată colţii. Deficitul bugetar structural este mare, probabil cel mai mare din UE, în jur de 6% din PIB. Din păcate, este foarte probabil să repetăm experienţa din acest an. Deficitul bugetar este o mare vulnerabilitate a noastră şi nu este exclus ca în 2024 să asistăm la aceleaşi eforturi şi încercări de a reduce în mod forţat cheltuielile”, a detaliat Daniel Dăianu în timpul emisiunii online de business ZF Live.
România are o construcţie a bugetului fragilă, mai adaugă el, iar cifra de 6% din PIB poate fi privită cu anumite rezerve, întrucât datele în economie şi prognozele sunt învăluite într-o incertitudine, care a tot crescut în decursul anului curent.
Una dintre concluziile anului 2023 este, după cum spune preşedintele Consiliului Fiscal din România, că datoria publică nu este încă una copleşitoare, dar problema deficitului bugetar trebuie rezolvată urgent.
Datoria publică nu se va duce rapid către 100%, precizează el, însă este esenţial să existe creştere economică.
„Avem nevoie de o creştere economică sustenabilă, care nu este împinsă de consum. În momentul de faţă nu suntem în situaţia în care să ne permitem reduceri de taxe şi impozite pentru că situaţia bugetului României este foarte dificilă”, a punctat Dăianu.
În ciuda acestor provocări, România are în acest moment o economie cu mari vulnerabilităţi, dar are mecanisme de piaţă şi este o economie funcţională. Sunt mari dezechilibre, menţionează el, iar sectorul public funcţionează peste puterile sale şi de aici apar împrumuturile, dar economia românească nu este nicidecum o economie „pe perfuzii”.
„Suntem o economie care beneficiază masiv de fonduri europene şi pe bună dreptate se cuvine să fie aşa pentru că piaţa europeană este caracterizată de mari asimetrii de forţă economică – economii dezvoltate, economii cu o dezvoltare medie şi economii periferice. Noi suntem o economie care ne-am dus către o poziţie aproape de medie”, afirmă preşedintele Consiliului Fiscal.
România este mult schimbată faţă de acum treizeci de ani şi este un stat modern în multe privinţe, consideră el. Astăzi, din universităţile româneşti ies IT-işti foarte buni, iar oraşe precum Cluj, Oradea sau Timişoara sunt exemple care arată cât de mult a evoluat România în ultimele trei decenii.
Minusurile, spune Daniel Dăianu, vin din pasivul structural al României şi poate cea mai puternică ilustrare a acestui pasiv este deficitul bugetar mare. „El s-a perpetuat în condiţiile în care avem o subfinanţare cronică a sănătăţii şi a educaţiei.”
România are astăzi nevoie şi de o politică industrială. Chiar dacă economia românească este mică în comparaţie cu cea a altor state europene, o astfel de politică este posibilă. Estonia, spre exemplu, o ţară cu o economie mică, are o politică industrială şi a reuşit acest lucru prin dezvoltarea sistemului de educaţie.
Un obstacol pentru România în dezvoltarea unei politici industriale, crede el, este faptul că rata abandonului şcolar la nivel naţionale este încă foarte mare, iar strategia de educaţie nu este pusă la punct.
„Dezvoltarea României a fost dată de clasa antreprenorială şi de sprijinul economic dat de fondurile europene. Efortul intern bazat pe resurse proprii nu a fost decisiv. Resursa principală a unei ţări este reprezentată de oameni – maşini şi echipamente poţi să imporţi, dar oameni nu”, a adăugat Dăianu.
Preşedintele Consiliului Fiscal din România mai spune că aşa cum inflaţia a surprins prin creştere mult timp, acum suprinde prin faptul că merge în jos destul de rapid. El susţine că inflaţia a avut o cauză legată de perturbările în lanţurile de aprovizionare şi nu de consum.
„Părerea mea este că în 2024, atât FED, cât şi Banca Centrală Europeană vor reduce ratele cheie. În plus, şi BNR ar putea modifica dobânzile anul următor”, a mai spus el.
Pentru anul următor, câţiva factori de optimism, în opinia sa, sunt faptul că inflaţia va merge în continuare în jos şi că investiţiile publice vor fi considerabile pentru că există fonduri. În plus, mai adaugă acesta, pensiile care vor fi crescute prin indexare şi recalculare şi salariile care vor creşte atât în sectorul public, cât şi în cel privat, vor susţine cererea internă şi economia.
