♦ Creditarea se revigorează ♦l Proiecte sunt, şi sunt şi foarte multe lichidităţi în piaţă ♦ Ponderea clienţilor care vor credite cu dobândă fixă a crescut după avansul dobânzilor din ultimul an ♦ Trendul pieţei merge spre o scădere a dobânzilor în perspectivă ♦ Cursul este stabil ♦ Banca viitorului ar trebui să fie simplă, sigură şi sustenabilă ♦ Neobăncile inovează constant, fiind peste băncile tradiţionale, dar şi acestea încearcă să recupereze şi se digitalizează ♦ Bancherul va fi important şi pe viitor, dar poate fi mai puţin relevant, serviciile bancare fiind commodities, iar tehnologia şi modelul de servire vor fi mai importante.
Piaţa bancară este într-un proces de acomodare la noile realităţi după o periodă lungă de creştere exponenţială, cu dobânzi mici, lichiditate mare, cu abundenţă în toate segmentele. Cert este că în perspectivă sistemul bancar trebuie să ţină pasul cu ceea ce se întâmplă în economie, nu poate să fie înainte. Iar creditarea se va revigora, după apatia din prima parte a anului, odată cu scăderea dobânzilor. Acestea sunt câteva dintre concluziile ZF Bankers Summit, ziua 2.
Creditarea a încetinit considerabil în prima parte a anului, în special pe zona creditelor de consum şi ipotecare, dar şi din cauza unei prudenţe mai mari din partea clienţilor, având în vedere perioada în care dobânzile la credite au crescut semnificativ în urma exploziei inflaţiei.
„Portofoliile de credite la Banca Transilvania sau la alte bănci nu au crescut foarte agresiv. O parte este legată de scăderea consumului, o parte a venit din faptul că IMM-urile au aşteptat noile programe IMM Invest sau altele. Totodată, o parte din proiectele de infrastructură sunt în uşoară întârziere, sper să accelerăm acolo. Stabilitate şi creştere a portofoliului au venit din zona de corporate. Ne bucurăm că vedem cerere pentru investiţii. Este vorba nu doar despre autostrăzi, dar şi despre industria alimentară şi sectorul de sănătate. Sunt investiţii noi“, a declarat Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania.
Politica monetară puternică, stabilitatea cursului valutar, capitalizarea bună a sistemului bancar sunt ingrediente favorabile aduse în discuţie, chiar dacă suntem în criză economică şi avem război foarte aproape. Pe palierul dobânzilor, pentru perioada următoare trendul este de scădere, dar într-un ritm mai lent. „Deja dobânzile la titlurile de stat şi dobânzile din piaţă sunt în uşoară scădere, dar nu ne aşteptăm ca foarte curând, anul acesta sau anul viitor, să revină la nivelurile din 2020, din 2021. Dar cred că diferenţa dintre inflaţie şi dobânzi va fi destul de scăzută în perioada imediat următoare“, a mai spus şeful Băncii Transilvania.
Sistemul bancar trebuie să ţină pasul cu ceea ce se întâmplă într-o economie, nu poate să fie înainte, a spus Radu Gheţea, preşedinte CA la Libra Bank şi preşedintele de onoare al asociaţiei bancherilor ARB. „Nu poţi să dai un credit cu forţa. În ultimii 7-8 ani au intrat în România foarte multe fonduri europene, fonduri ce au suplimentat ceea ce au făcut băncile. Dacă în 2012 sau 2015 singura sursă de finanţare pentru companii se baza pe creditele pe care puteau să le ia companiile, dar şi pe finanţarea pe care o putea obţine statul, inclusiv prin titluri de stat, în prezent vorbim despre multe miliarde care vin sub formă de subvenţii sau de credite cu dobândă foarte mică şi termen lung.“
În ceea ce priveşte banca viitorului aceasta ar trebui să fie simplă, sigură şi sustenabilă. „Noi vedem că banca viitorului, care poate să fie neobank sau tradiţională, trebuie să răspundă la trei lucruri, să fie simplă, sigură şi sustenabilă. În zona aceasta noi ajutăm băncile să treacă de la o zonă de bancă tradiţională către neobanking şi neobanking către o bancă tradiţională. Din punctul de vedere al siguranţei, băncile trebuie să îţi dea impresia că este sigur să îţi laşi banii acolo şi trebuie să fie reglementate, iar noi asigurăm răspunderea cu reglementarea“, a spus Alexandru Grosu, managing partner, msg Plaut România.
Iar bancherul va fi important şi pe viitor, dar poate fi cu mult mai puţin relevant, în principiu serviciile bancare fiind commodities, unde tehnologia şi modelul de service o să fie mult mai important decât ce ştie omul cu care vei vorbi în bancă sau cu care vei vorbi la telefon, după cum apreciază Kurt Weber, Managing Director la Horváth.
