În Ungaria, banca centrală a rezistat presiunilor guvernului de la Budapesta de a reduce mai rapid cele mai ridicate preţuri ale creditului din Uniunea Europeană. Instituţia spune că lupta cu inflaţia trebuie să continue, deşi perspectivele privind traiectoria preţurilor date de guvern sunt bune. Cu toate acestea, preţurile rămân o sperietoare în Ungaria. Un ziar de business, Világgazdaság, scrie că mâncarea s-ar putea scumpi şi mai mult dacă guvernul majorează anul viitor tarifele plătite de companii pentru reciclarea ambalajelor. Ungaria este un reper extrem pentru ce se întâmplă în Europa de Est.
În zona euro, investitorii pariază că Banca Centrală Europeană va efectua reduceri de dobânzi mai mari şi mai devreme decât s-a crezut până acum. Prima tăiere ar putea fi efectuată în aprilie anul viitor, iar dobânzile de politică monetară ar fi reduse cu 110 puncte de bază în 2024, sugerează pariurile. Nu sunt puţini nici cei care plasează prima reducere de dobânzi în martie. Traderii sunt încurajaţi să vadă astfel viitorul de încetinirea inflaţiei în economiile din zona euro, evidentă în noiembrie, dar şi de încetinirea creşterii economice.
Şi pariurile şi proiecţiile pieţelor sunt o formă de presiune pe băncile centrale. Răspunsul din partea BCE a venit prin grecul Yannis Stournaras, unul dintre cei mai mari adepţi ai relaxării politicii monetare din consiliul guvernator al instituţiei. El a spus pentru Politico că pariurile pieţelor sunt prea optimiste din punctual său de vedere. Economistul vede posibilă o primă reducere de dobândă undeva la mijlocul anului viitor.
Cine crede că BCE va acţiona mai devreme ignoră prudenţa cu care BCE abordează acum inflaţia după ce în trecut a fost prinsă pe picior greşit de forţa creşterii preţurilor. Pieţele şi-au mărit şi pariurile că Rezerva Federală americană va începe în următoarele luni să scadă dobânzile, primul pas urmând să fie făcut în mai. Unul dintre oficialii de top ai Fed, Christopher Waller, a hrănit aceste speranţe spunând că politica monetară, la actualul nivel, pare bine poziţionată pentru a răci economia şi împinge în jos inflaţia, notează Bloomberg. N-a contat că Michelle Bowman, colega sa, a declarat la distanţă de câteva minute că ea crede că este necesară o nouă majorare de dobânzi pentru îmblânzirea inflaţiei.
Unii investitori, printre care miliardarul Bill Ackman, spun că relaxarea va începe chiar mai devreme decât anticipează traderii. Sunt şi analişti care atrag atenţia că pieţele subestimează puterea dobânzilor mari asupra economiei, care se îndreaptă spre o recesiune care va forţa Fed să reducă agresiv dobânzile. În acest context, cine vrea să anticipeze traiectoria dobânzilor în SUA trebuie să fie atent la ce se întâmplă pe piaţa muncii.
Spre deosebire de BCE, Fed a acţionat contra inflaţiei mai devreme şi cu forţă mai mare, aşa cum a făcut şi contra crizei financiare globale. Inflaţia din SUA s-a retras în octombrie mai mult decât s-a anticipat, ajungând la 3,2%. În Germania, cea mai mare economie europeană, indicatorul scumpirilor a scăzut la 2,3% în noiembrie. În Spania, o altă economie mare din Europa, inflaţia a încetinit la 3,2%, iar în Franţa la 3,4%. La nivelul zonei euro, inflaţia s-a micşorat de la 2,9% în octombrie la 2,4% în noiembrie. Ţinta băncilor centrale din SUA şi zona euro este de 2%. Cinci din cele 20 de ţări care fac parte din uniunea monetară europeană au inflaţia sub acest prag. Printre ele se numără Italia (0,7%) şi Olanda (1,4%).
În Belgia, inflaţia este negativă de două luni. Poate de aceea Fabio Panetta, noul guvernator al băncii centrale europene şi membru în boardul BCE, a avertizat că BCE trebuie să fie atentă să nu provoace „pagube inutile“ economiei şi stabilităţii financiare cu dobânzile mari. Pentru Italia, o economie mare dar lipsită de dinamism, contează mai puţin inflaţia şi mai mult creşterea economică.
Însă OCDE este de neînduplecat, atenţionând că BCE şi Fed trebuie să ţină dobânzile sus mai mult timp decât se aşteaptă investitorii pentru a se asigura că inflaţia nu mai poate face rău economiilor. Organizaţia, care aduce împreună 38 de economii industrializate şi emergente, prezice că în SUA dobânzile vor începe să scadă abia în a doua jumătate a anului viitor, iar în zona euro nu mai devreme de primăvara anului 2025.
În zona euro, inflaţia este de aşteptat să cedeze lent, chiar dacă perspectivele economice se înrăutăţesc. În ceea ce priveşte SUA, „încă există destulă forţă în consumul americanilor şi de aceea credem că inflaţiei îi va lua ceva mai mult timp să se încadreze într-o tendinţă descendentă persistentă şi să revină la ţintă“, a spus Clare Lombardelli, economistul-şef al OCDE, pentru Bloomberg.
