♦ În condiţiile excesului de lichiditate, instrumentul de politică monetară relevant a devenit dobânda de 6% la facilitatea de depozit (care este remunerată de BNR băncilor care-şi parchează bani astfel), şi nu dobânda-cheie de 7% ♦ ROBOR nu poate scădea sub această dobândă 6%.
Creditele retail noi în lei ipotecare şi de consum acordate după luna mai 2019, care sunt indexate la noul indice de referinţă trimestrial IRCC, ar urma să aibă dobânzi mai mici în perioada următoare în condiţiile în care IRCC coboară la 5,90% în T2/2024 şi apoi spre 5,85% în T3/2024, sub nivelul de aproape 6% unde a oscilat până acum.
Pe de altă parte, deşi a mai scăzut şi ROBOR la 3 luni, folosit la calculul dobânzilor variabile la creditele populaţiei în lei de dinainte de mai 2019, precum şi pentru creditele firmelor în lei, acest indice este tot peste pragul de 6% în pofida lichidităţii record din piaţa interbancară, valoarea de ieri staţionând la 6,05%. După ce în T1/2024 la creditele retail noi în lei cu dobândă variabilă valoarea IRCC considerată ca referinţă a fost de 5,97%, pentru împrumuturile din T2/2024 se va aplica un IRCC de 5,90%, pentru ca în T3/2024 IRCC folosit la creditele retail noi să fie în jurul a 5,85%, după cum reiese din calculele realizate pe baza datelor zilnice ale BNR privind dobânda la tranzacţii interbancare de până în 26 martie.
Concret, media datelor din T4/2023, adică din lunile octombrie, noiembrie şi decembrie 2023 indică un IRCC de 5,90%, iar valoarea aferentă acestei perioade urmează să se aplice pentru creditele noi care vor fi acordate în T2/2024.
Deocamdată, IRCC a rămas mai mic decât ROBOR la 3 luni şi în 2023 şi în primul trimestru din 2024, în ciuda unor previziuni că va depăşi destul de repede ROBOR. Rămâne de văzut dacă ROBOR va coborî până la finalul anului sub IRCC. Inflaţia anuală ar urma să scadă spre finalul anului la 4,7% de la 6,6% la sfârşitul anului 2023, dar BNR a menţinut până acum dobânda-cheie la 7% şi nu a modificat nici coridorul facilităţilor permanente.
Între evoluţia ROBOR şi a IRCC este un lag de câteva luni, dar diferă şi metodologia de calcul. În timp ce ROBOR este stabilit zilnic la fixing, folosind ultimele rate cotate de fiecare bancă, într-un interval, indicele IRCC zilnic se calculează pe baza tranzacţiilor efective, respectiv media ponderată a ratelor de dobândă cu volumele tranzacţiilor interbancare, iar apoi se calculează IRCC trimestrial.
Piaţa interbancară a avut în februarie 2024 un excedent de lichiditate mare, de peste 47 mld. lei medie zilnică, după ce în ianuarie surplusul urcase la un record de peste 60 mld. lei medie zilnică, cel mai mare nivel de după 2012.
În ciuda excesului de lichiditate, ROBOR la 3 luni a rămas peste 6% şi peste IRCC.
Instrumentul de politică monetară relevant în România a devenit dobânda de 6% la facilitatea de depozit (care este remunerată de BNR băncilor care-şi parchează bani astfel), şi nu dobânda-cheie de 7%.
Deoarece rata facilităţii de depozit este limita de jos a intervalul de variaţie a dobânzilor din piaţa interbancară, este improbabil ca ROBOR la 3 luni să scadă sub nivelul acesteia, adică sub 6%, potrivit economiştilor. Însă, ROBOR nu a ajuns încă nici la 6,0%.
IRCC coboară de lângă 6% la 5,9% şi apoi la 5,85%. ROBOR la 3 luni, tot peste 6%
► 5,97% este valoarea indicelui de referinţă trimestrial IRCC aplicată la creditele noi în T1/2024, valoare calculată pe baza datelor din T3/2023.
► 5,90% este nivelul la care scade indicele IRCC, această valoare ce va fi aplicată în T2/2024 fiind calculată pe baza datelor din T4/2023.
► 5,85% este nivelul estimativ la care poate scădea indicele IRCC aplicat în T3/2024, calculat pe baza datelor din T1/2024 de până în 26 martie.
► 6,05% este cea mai recentă valoare a indicelui ROBOR la 3 luni, folosit la calculul dobânzilor variabile la creditele populaţiei în lei de dinainte de luna mai 2019, precum şi pentru creditele firmelor în lei.
► 6% este dobânda la facilitatea de depozit oferită de BNR băncilor care şi depun banii astfel, această dobândă devenind instrumentul de politică monetară relevant în contextul excedentului mare de lichiditate.
► 7% este dobânda de politică monetară a BNR, nivel la care staţionează de la început de 2023 şi până acum.
Sursa: statisticile BNR
