Nivelul la care se va stabiliza cursul leu/euro ramane o mare necunoscuta, insa este evident ca pe masura ce deprecierea leului creste, se amplifica si presiunea asupra clientilor cu rate in euro, care trebuie sa suporte si majorarile de dobanda, afirma Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank.
"E greu de spus ce probleme vor aparea daca euro ar urca la 4 - 4,2 lei. Eu sunt relativ linistit, pentru ca Raiffeisen este cu mult sub media sistemului la creditele cu intarzieri. Sunt convins inca ca unele banci isi vor da seama ca au fost prea agresive in creditare, iar aceasta se va reflecta in rezultate. Diferenta dintre banci se va vedea si in evolutia provizioanelor, iar unii vor fi afectati mai mult decat altii. Actuala criza este o lectie in sensul ca problema nu este sa dai credite, ci sa iei banii inapoi."
Van Groningen afirma ca masura in care sistemul bancar va fi afectat de deprecierea leului in paralel cu cresterea dobanzilor va depinde de la banca la banca, in functie de cat de cat de bine au pus la punct sistemele de management al riscului, de sistemele de colectare si de politicile de creditare pe care le-au dus in trecut.
Ca atare, seful Raiffeisen anticipeaza ca va veni si o perioada de consolidari pe piata bancara, ceea ce poate insemna oportunitati pentru anumiti jucatori: "o situatie de criza trebuie administrata, dar sa gandesti si in termeni de oportunitati".
"Cred ca sistemul bancar poate rezista si cu un leu mai slab, avand in vedere si o serie de factori precum cresterea salariilor, existenta in multe cazuri a unui colateral sub forma locuintei, care ofera o anumita rezerva pentru reesalonare, precum si faptul ca economia gri este mai mare decat in alte tari, ceea ce asigura, de asemenea, o rezerva."
Cat priveste clientii companii, Van Groningen arata ca acestia au avut de facut fata si la cresterea preturilor materiilor prime si la majorarea costurilor salariale.
"Acum trebuie sa faca fata si cresterii costurilor de finantare. Pentru ei intrebarea este in ce masura sunt in stare sa transmita aceste costuri suplimentare in pretul produselor sau serviciilor. Sigur ca cei mai putin puternici pot suferi, precum si cei care depind foarte mult de finantari bancare. In cele din urma trebuie sa se adapteze la costurile marite."
Seful Raiffeisen afirma ca in conditiile actuale nu se poate vorbi de un soc pentru clienti, avand in vedere ca dobanzile nu s-au dus cu multe procente in sus, iar cresterile de pana acum au putut fi absorbite.
Dintre sectoarele cele mai afectate, el a mentionat constructiile, pentru care creditul conteaza mult. Van Groningen spune ca acest sector este doar unul dintre segmentele finantate de divizia corporate a bancii. "Nu ne gandim sa ne reducem expunerea pe constructii, pentru ca am limitat-o din start, avand in vedere ca suntem o banca universala si definim foarte clar expunerea maxima pe diferite segmente."
Referindu-se la politica de creditare a bancii in noul context, el spune ca Raiffeisen va fi mai prudenta, incercand sa se asigure ca pretul la care finanteaza este corect si preferand clientii pe care ii cunoaste deja si care prezinta un grad de risc acceptabil.
"Focusul va fi acum mai mult pe atragerea de depozite, pentru ca este clar ca in actuala situatie nu mai poti creste creditele mai mult decat depozitele, nici la nivel de banca, nici de sistem bancar. Cu cat ai mai multe depozite, cu atat depinzi mai putin de finantarea externa. Raiffeisen are o cota de 10% din piata depozitelor, fata de 8% la credite."
Van Groningen mai spune ca banca sa are un grad de acoperire a creditelor cu depozite de circa 90%, insa la nivelul sistemului bancar raportul este de circa 120%. "Nu este ceva neobisnuit, avand in vedere etapa de dezvoltare a pietei, insa nu trebuie exagerat."
In privinta neincrederii si a zvonurilor care circula pe piata in ultimele zile, el afirma ca Asociatia Romana a Bancilor (ARB) nu poate exprima o pozitie tocmai din cauza unei anumite lipse de incredere care se manifesta si intre banci.
"De la nivelul ARB nu poti spune ca nu sunt probleme, pentru ca nu stii exact cum e situatia, cum sta fiecare si nici nu avem o privire de ansamblu asupra tuturor bancilor. Tocmai de aceea am considerat mai potrivit ca BNR sa faca o evaluare si ne bucuram ca a dat pietei mesaje in acest sens", spune Van Groningen, care este si vicepresedinte al Asociatiei.
In acelasi timp, el crede ca garantarea integrala a depozitelor - decizie adoptata de mai multe tari din regiune - poate fi justificata doar ca o masura extraordinara.
"Daca o tara ajunge sa garanteze integral, poate fi imitata in lant. In Romania ar putea fi adoptata o asemenea masura doar pentru ca au facut-o ceilalti si risti sa plece banii. Oricum o asemenea garantie nu poate fi pe termen lung. Consider ca una este sa contribui la sanatatea sistemului si alta sa platesti pentru a acoperi managementul prost al unui competitor, pentru ca daca va fi nevoie ca o banca sa fie salvata, cineva va trebui sa plateasca nota - statul sau bancile puternice."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
