Apetitul de risc pentru investitii in regiune s-ar putea diminua. Inves-titorii vor fi mai selectivi decat inainte de izbucnirea crizei ipotecarelor din SUA, vor face discriminari intre tari si vor penaliza vulnerabilitatile mai mari.
Leul este foarte vulnerabil in cazul unor episoade de crestere a aversiunii investitorilor fata de risc si este de asteptat o slabire a monedei in cursul urmatoarelor 12 luni, din cauza nesustenabilitatii deficitului extern, combinata cu politica fiscala expansiva.
Dobanzile pe piata locala tind sa urce ca reactie la criza de lichiditate prelungita de pe pietele externe. Alternativele de finantare in lei de pe pietele externe, pe seama convertibilitatii depline a monedei nationale, devin prohibitive din cauza costurilor majorate dintr-o data, dupa un in care multe institutii financiare europene si internationale au emis obligatiuni in moneda romaneasca pentru a profita de cererea de pe piata pentru expuneri in lei.
Asa se contureaza problemele potentiale cu care s-ar putea confrunta piata financiara locala si clientii sai in lunile urmatoare, in ipoteza prelungirii crizei de credibilitate si a instabilitatii provocate de turbulentele pornite din SUA, conform previziunilor emise de UniCredit, ING sau BRD. La acestea se adauga avertismente venite de la institutii precum Standard&Poor's sau UBS privind vulnerabilitatea externa mare a Romaniei, analizele pesimiste ale celor doua institutii starnind ingrijorare in randul mai multor investitori financiari cu expunere pe Romania si incurajand renuntarea la pozitii lungi pe leu.
Partea plina a paharului ar fi ca astfel pot fi corectate relativ lent dezechilibre riscante precum derapajul deficitului extern pe fondul intaririi excesive a leului, fiind evitat un scenariu in care galopul ar fi continuat pana la refuz, sfarsindu-se intr-un eventual soc financiar.
Majoritatea prognozelor indica mentinerea tendintei de ajustare a leului, in conditiile in care majoritatea analistilor vorbesc despre corectarea supraaprecierii acumulate de moneda nationala in prima jumatate a anului.
Chiar si in prezent, cursul mediu al leului pe perioada scursa de la inceputul anului este cu circa 7% sub media corespunzatoare a anului trecut, ceea ce tinde sa se vada direct in slabirea exporturilor.
In contextul actual, cei mai pesimisti se arata a fi analistii ING, care prognozeaza un curs de 3,45 lei pentru un euro la jumatatea lui 2008, deprecierea fiind considerata bine-venita pentru temperarea deficitului extern.
ING apreciaza ca BNR este mai preocupata de evitarea unui scenariu ca leul chiar sa provoace pe termen mai lung un soc inflationist printr-o depreciere masiva brusca si atunci prefera sa continue sa-si incurajeze ajustarea lenta, consolidand in acelasi timp rezerva valutara. ABN Amro Romania vede euro la 3,348 lei in martie 2008, anticipand o tendinta similara, in timp ce UniCredit prognozeaza un curs de 3,34 lei si la sfarsitul lui 2008.
Pe de alta parte, analistii UniCredit observa optimist ca actualele corectii sunt totusi mai mici decat cele inregistrate in alte episoade in care investitorii straini si-au inchis pozitii pe pietele emergente din regiune. De pilda, in perioada 1 mai-26 iunie 2006, Bursa de la Bucuresti a pierdut 17,2%, iar leul 4,6%, iar in intervalul 26 februarie-7 martie 2007 corectiile au fost de 5,5, respectiv de 0,2% pe leu, in timp ce in perioada 6-17 august, la primul val de inchidere a pozitiilor Bursa a pierdut 12,4%, iar leul 3,2%, respectiv 5,5% si 1,4% in intervalul 20 august-7 septembrie.
Darby: Putem profita de acest context
"Turbulentele iscate pe pietele internationale ne sunt favorabile pentru ca volatilitatea mare 'pedepseste' investitorii speculativi, orientati pe termen scurt, si ii favorizeaza pe cei disciplinati, cu obiective pe termen lung", a comentat pentru ZF Robert D. Graffam, senior managing director pentru Europa al fondului de investitii Darby Overseas, membru al grupului financiar american Franklin Templeton Investments, cu active de circa 450 mld.$. Pe seama unui fond de tip mezzanine finance destinat regiunii si care a fost inchis recent la suma de 300 mil. euro, Darby prospecteaza piata romaneasca, urmarind cu precadere sectorul financiar, farmaceutic, metalurgic, dar si retailul sau infrastructura, excluzandu-l pe cel imobiliar. "Circa o treime din fond este alocata pentru investitii in Romania. Turbulentele nu ne schimba planurile, ba chiar vom investi mai repede si nici nu ne fac mai scumpe finantarile. Cred ca era nevoie de astfel de corectii pentru ca se ajunsese la un bubble speculativ si trebuia sa i se reaminteasca pietei ca exista si riscuri reale", spune Graffam.
Fondul regional Darby Converging Europe Mezzanine cauta companii cu cash-flow, care vor sa se restructureze sau sa se extinda, inclusiv prin achizitii, si au nevoie de surse suplimentare peste clasicele credite bancare pe care le si pot accesa apoi mai usor pentru ca banii fondului pot intra in capitalul propriu al firmei alese ca partener. "Stam intr-o companie pana la 8-10 ani, lasam controlul proprietarului, acceptam combinatii de credit cu participatii in actiuni, costul ajungand la 14-15% in euro in cazul finantarii simple cu garantii. Mizam mult pe onestitatea partenerului. E cel mai greu sa corectezi o greseala precum aceea de a alege un partener necinstit."
Pana in prezent, Darby a incercat sa sustina achizitii din sectorul bancar, farmaceutic si metalurgic, insa clientii sai nu au avut succes.
Darby a fost infiintat in 1994 de fostul secretar al Trezoreriei SUA Nicholas Brady, care a ales o anagrama a numelui sau pentru a boteza fondul. Brady a avut doua mandate sub presedintii Regan si Bush senior, devenind celebru in industria financiara prin contributia la rezolvarea crizei bursiere din 1987 prin lansarea asa-numitelor Brady Bonds.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
