Trezoreria a reuşit ieri să împrumute 1,2 miliarde de lei prinvânzarea de certificate pe şase luni la o dobândă de 6,99%, maimult decât planificase, după o lungă perioadă în care bancheriis-au arătat ezitanţi în a finanţa statul la costuri atât descăzute.
Succesul vine în contextul în care presa internaţională subliniazăcă Ungaria reuşeşte acum să îşi asigure finanţarea în condiţiichiar mai bune după renunţarea la aranjamentul cu Fondul MonetarInternaţional şi Uniunea Europeană.
În schimb, România a obţinut la sfârşitul lui iulie eliberarea uneinoi tranşe, de circa 900 de milioane de euro, din aranjamentul de20 de miliarde de euro încheiat cu organismele internaţionale. Lamomentul contractării împrumutului în 2009, autorităţile au afirmatcă supravegherea internaţională va da credibilitate României,permiţându-i astfel să se împrumute mai ieftin de pe pieţele decapital. Experienţa Ungariei pune însă sub semnul întrebării acesteargumente.
"Este bine că România rămâne în acordul cu FMI. Şi noi ne-am puteaîmprumuta (de pe pieţele private, în lipsa acordului - n. red.),dar cu costuri mai mari", spune Lucian Croitoru, consilier alguvernatorului BNR Mugur Isărescu.
Ungaria a reuşit să atragă sume mai mari decât îşi planificase şiîn unele cazuri chiar la costuri mai mici după ce Guvernul arenunţat la acordul cu FMI, dar a venit cu un plan alternativ demăsuri.
"Emisiunile de obligaţiuni plasate cu succes de Ungaria explicădecizia guvernului de a respinge ajutorul Fondului MonetarInternaţional, (...) în timp ce România a făcut paşi pentru aobţine noi ajutoare de la FMI", nota într-un articol de săptămânatrecută cotidianul The Wall Street Journal.
Trezoreria a respins săptămâna trecută integral ofertele băncilorde cumpărare de obligaţiuni de stat în lei pe trei ani, considerândrandamentele cerute prea mari. De altfel, statul respinge în modsistematic încă din primăvară toate ofertele de cumpărare detitluri de stat la randamente mai mari de 7% pe an, multe licitaţiiajungând astfel să fie anulate. Randamentul este uşor mai maredecât dobânda-cheie a BNR, de 6,25% pe an în prezent. În schimb,Ungaria a reuşit la sfârşitul lui iulie, imediat după ce anunţaseruperea acordului cu FMI şi Uniunea Europeană, să atragă sume maimari decât îşi propusese, la un randament doar uşor mai mare.Guvernul maghiar a plătit atunci un randament de 7,13% pentrutitluri în forinţi cu maturitatea de un an, faţă de 6,92%, câtplătea la începutul lui iulie, când acordul era încă în vigoare.Dobânda cheie în Ungaria este de 5,25% pe an.
"Rezultatul nu reflectă faptul că Ministerul Finanţelor nu este înstare să atragă bani, ci are putere de negociere şi testeazăpiaţa", spune Lucian Croitoru. Statul a împrumutat luna trecută 1,2miliarde de euro de la băncile locale, prin certificate în euro peun an, la care plăteşte un randament de 4,9%.
De altfel, evoluţia randamentelor pe piaţa primară de titluri destat din Ungaria a fost divergentă, scăzând uşor pentrumaturităţile scurte după renunţarea la acordul cu FMI, în timp cepentru scadenţele lungi a urcat.
"Ungaria a venit cu un plan, însă rămâne de văzut dacă vor livra ceau promis, că se încadrează în ţinta de deficit bugetar (de 3,8%din Produsul Intern Brut pentru 2010, n. red.) stabilită cu FMI.Dacă nu vor respecta deficitul bugetar la care s-au angajat, piaţao să-i penalizeze", comentează dealerul unei bănci locale.
Ministerul Finanţelor se comportă ca şi când ar "ţinti" o dobândăde 7% pe an la titlurile de stat în lei sau mai mică, apreciazăanaliştii băncii britanice Barclays, comentând respingereaconstantă a ofertelor de achiziţie a titlurilor la dobânzi mai mariîn ultimele aproape trei luni. Barclays consideră că piaţatitlurilor de stat nu funcţionează bine, în contextul în caredobânzile la lei sunt ridicate faţă de pieţele din regiune.
"Având în vedere că încrederea pieţei în guvern este scăzută,dobânda de 7% nu este un nivel la care cererea să întâlneascăoferta şi ca atare statul nu şi-a putut îndeplini ţintele deemisiune a titlurilor."
Fără a avea operaţiuni locale, britanicii de la Barclays deţineaula sfârşitul lunii martie o expunere de circa 10 mil. euro petitluri de stat româneşti.
Dobânzile plătite acum de stat sunt mai mici decât în august 2008,înainte de debutul crizei pe plan local, când randamentul latitlurile pe un an era de 11,25% pe an, iar la obligaţiunile petrei ani de 10,5% pe an. Atunci dobânda-cheie a BNR era însă de10,25% pe an.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
