Statul reuşeşte să împrumute lei la sub 7% pe an. Mai este nevoie de împrumutul de la FMI?

Trezoreria a reuşit ieri să împrumute 1,2 miliarde de lei prin vânzarea de certificate pe şase luni la o dobândă de 6,99%, mai mult decât planificase, după o lungă perioadă în care bancherii s-au arătat ezitanţi în a finanţa statul la costuri atât de scăzute.
Succesul vine în contextul în care presa internaţională subliniază că Ungaria reuşeşte acum să îşi asigure finanţarea în condiţii chiar mai bune după renunţarea la aranjamentul cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană.
În schimb, România a obţinut la sfârşitul lui iulie eliberarea unei noi tranşe, de circa 900 de milioane de euro, din aranjamentul de 20 de miliarde de euro încheiat cu organismele internaţionale. La momentul contractării împrumutului în 2009, autorităţile au afirmat că supravegherea internaţională va da credibilitate României, permiţându-i astfel să se împrumute mai ieftin de pe pieţele de capital. Experienţa Ungariei pune însă sub semnul întrebării aceste argumente.
"Este bine că România rămâne în acordul cu FMI. Şi noi ne-am putea împrumuta (de pe pieţele private, în lipsa acordului - n. red.), dar cu costuri mai mari", spune Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR Mugur Isărescu.
Ungaria a reuşit să atragă sume mai mari decât îşi planificase şi în unele cazuri chiar la costuri mai mici după ce Guvernul a renunţat la acordul cu FMI, dar a venit cu un plan alternativ de măsuri.
"Emisiunile de obligaţiuni plasate cu succes de Ungaria explică decizia guvernului de a respinge ajutorul Fondului Monetar Internaţional, (...) în timp ce România a făcut paşi pentru a obţine noi ajutoare de la FMI", nota într-un articol de săptămâna trecută cotidianul The Wall Street Journal.
Trezoreria a respins săptămâna trecută integral ofertele băncilor de cumpărare de obligaţiuni de stat în lei pe trei ani, considerând randamentele cerute prea mari. De altfel, statul respinge în mod sistematic încă din primăvară toate ofertele de cumpărare de titluri de stat la randamente mai mari de 7% pe an, multe licitaţii ajungând astfel să fie anulate. Randamentul este uşor mai mare decât dobânda-cheie a BNR, de 6,25% pe an în prezent. În schimb, Ungaria a reuşit la sfârşitul lui iulie, imediat după ce anunţase ruperea acordului cu FMI şi Uniunea Europeană, să atragă sume mai mari decât îşi propusese, la un randament doar uşor mai mare. Guvernul maghiar a plătit atunci un randament de 7,13% pentru titluri în forinţi cu maturitatea de un an, faţă de 6,92%, cât plătea la începutul lui iulie, când acordul era încă în vigoare. Dobânda cheie în Ungaria este de 5,25% pe an.
"Rezultatul nu reflectă faptul că Ministerul Finanţelor nu este în stare să atragă bani, ci are putere de negociere şi testează piaţa", spune Lucian Croitoru. Statul a împrumutat luna trecută 1,2 miliarde de euro de la băncile locale, prin certificate în euro pe un an, la care plăteşte un randament de 4,9%.
De altfel, evoluţia randamentelor pe piaţa primară de titluri de stat din Ungaria a fost divergentă, scăzând uşor pentru maturităţile scurte după renunţarea la acordul cu FMI, în timp ce pentru scadenţele lungi a urcat.
"Ungaria a venit cu un plan, însă rămâne de văzut dacă vor livra ce au promis, că se încadrează în ţinta de deficit bugetar (de 3,8% din Produsul Intern Brut pentru 2010, n. red.) stabilită cu FMI. Dacă nu vor respecta deficitul bugetar la care s-au angajat, piaţa o să-i penalizeze", comentează dealerul unei bănci locale.
Ministerul Finanţelor se comportă ca şi când ar "ţinti" o dobândă de 7% pe an la titlurile de stat în lei sau mai mică, apreciază analiştii băncii britanice Barclays, comentând respingerea constantă a ofertelor de achiziţie a titlurilor la dobânzi mai mari în ultimele aproape trei luni. Barclays consideră că piaţa titlurilor de stat nu funcţionează bine, în contextul în care dobânzile la lei sunt ridicate faţă de pieţele din regiune.
"Având în vedere că încrederea pieţei în guvern este scăzută, dobânda de 7% nu este un nivel la care cererea să întâlnească oferta şi ca atare statul nu şi-a putut îndeplini ţintele de emisiune a titlurilor."
Fără a avea operaţiuni locale, britanicii de la Barclays deţineau la sfârşitul lunii martie o expunere de circa 10 mil. euro pe titluri de stat româneşti.
Dobânzile plătite acum de stat sunt mai mici decât în august 2008, înainte de debutul crizei pe plan local, când randamentul la titlurile pe un an era de 11,25% pe an, iar la obligaţiunile pe trei ani de 10,5% pe an. Atunci dobânda-cheie a BNR era însă de 10,25% pe an.