Legea asigurarilor voluntare de sanatate, parte a pachetului de reforma in sanatate, nu aduce nimic bun pentru companiile de asigurari care vand astfel de polite, ba dimpotriva, le impiedica activitatea, spun reprezentantii industriei. Ceea ce toata lumea astepta de la aceasta lege - definirea pachetului de servicii medicale de baza oferite de stat - nu exista nicaieri in cuprinsul actului normativ.
Exista doar un paragraf care spune ca "pachetul de servicii medicale de baza reprezinta serviciile si produsele destinate prevenirii, diagnosticarii, tratamentului, corectarii si recuperarii diferitelor afectiuni, la care asiguratii au acces in totalitate, partial sau cu anumite limitari in volum sau in suma acoperita, in temeiul asigurarilor sociale de sanatate", dar nu se spune exact ce servicii medicale cuprinde acest pachet.
"Toata problema era sa se defineasca pachetul de servicii medicale de baza", spune Tudor Moldovan, directorul companiei de asigurari Generali, care a inceput sa vanda polite de asigurare de sanatate la inceputul acestui an.
"Daca se defineste acest pachet, asiguratorul stie cu ce produse sa vina. De fapt, nici nu era nevoie de aceasta lege, care nu schimba aproape nimic fata de legea 212/2004 (legea asigurarilor private de sanatate - n. red.), din moment ce nu a fost definit pachetul de baza. Este aceeasi Marie cu alta palarie", spune el.
Livia Dragomir, directorul departamentului de asigurari de persoane non-viata la Allianz-Tiriac, spune ca schimbarile aduse de noua lege sunt doar de forma, nu de fond. Potrivit legii asigurarilor voluntare de sanatate, produsele vandute de companiile de asigurari pot fi doar de tip suplimentar sau complementar, adica aceste produse nu pot acoperi si serviciile oferite de stat. Legea 212/2004 a asigurarilor private de sana-tate, care nu a intrat niciodata in vigoare pentru ca nu a fost dusa la bun sfarsit elaborarea nor-melor, permitea companiilor de asigurari sa vanda si produse substitutive, adica polite de asigurare care sa acopere si serviciile medicale oferite de stat.
"Am avut dialoguri cu autoritatile pe tema reintroducerii asigurarilor substitutive in lege, deoarece nu am inteles de ce o persoana nu poate cumpara o astfel de asigurare, care este facultativa. Ni s-a raspuns ca denumirea de Ãsub-stitutivà ar putea induce ideea ca oamenii pot opta intre sistemul public si sistemul privat de asigurari de sanatate (adica sa renunte la plata contributiilor la stat in favoarea unei polite de asigurare de sanatate de la o companie - n. red.), desi legea nu permite acest lucru", explica direc-torul departamentului de asigurari de persoane non- viata la Allianz-Tiriac.
Mircea Oprescu, directorul departamentului de asigurari de sanatate la Interamerican, spune ca se astepta ca aceasta noua lege sa creeze un cadru legislativ confortabil pentru companiile de asigurari, lucru care nu s-a intamplat. "Este nevoie de un cadru legislativ care sa dea companiilor libertatea sa-si configureze o oferta si sa incerce sa o vanda. Nu inteleg de ce doar statul poate vinde pachetul de baza", explica el. "In viitor, va exista un fenomen de trecere de la stat la privat. Oamenii vor consuma tot mai mult (serviciile medicale acoperite de politele de asigurare - n. red.) de la privat, dar vor plati si la stat, astfel incat statul va inregistra venituri, dar nu si cheltuieli cu serviciile medicale", spune Oprescu. Totusi, companiile de asigurari vor putea vinde polite care sa acopere si serviciile medicale din pachetul de baza, chiar daca legea spune ca acestea nu pot vinde pachete substitutive, deoarece definitia asigurarilor suplimentare din legea asigurarilor voluntare de sanatate este interpretabila. Potrivit legii, "asigurarile voluntare de sa-natate de tip suplimentar suporta total sau par-tial plata pentru orice tip de servicii necuprinse in pachetul de servicii medicale de baza, optiunea pentru un anumit personal medical, solicitarea a doua opinii medicale, conditii hoteliere superioare, alte servicii medicale specificate in polita de asigurare".
Problema acestei definitii este faptul ca spune ca politele de tip suplimentar suporta plata pen-tru servicii necuprinse in pachetul de baza, dar in acelasi timp si plata pentru alte servicii speci-ficate in polita de asigurare, fara a da vreun exemplu de astfel de serviciu.
"Ar trebui scos din definitie cuvantul ÃnecuprinseÃ, pentru ca se bate cap in cap cu Ãalte servicii specificate in polita de asigurareÃ", spune directorul departamentului de asigurari de sanatate al Interamerican. "Cum sa acoperi plata serviciilor necuprinse, dar in acelasi timp si cea a altor servicii specificate in polita de asigurare, care pot fi orice fel de servicii, chiar si cele din pachetul de baza?", se intreaba Oprescu.
O alta definitie neclara este cea a asigurarilor voluntare de sanatate de tip complementar. Legea spune ca "asigurarile voluntare de sanatate de tip complementar suporta total sau partial plata serviciilor neacoperite partial din pachetul de servicii medicale de baza, coplati".
Asa cum a fost formulata definitia, nu este clar daca acest tip de asigurari acopera total sau partial plata intregului serviciu sau plata coplatii.
"Politele complementare acopera total coplatile si partial serviciile neacoperite deloc de stat", spune directorul departamentului de asigurari de persoane non-viata al Allianz-Tiriac.
"Intr-adevar, exprimarea e neclara, dar nu ne mai mira nimic. Nu este in regula, deoarece lasa loc pentru interpretari, iar o lege trebuie aplicata, nu interpretata", afirma Livia Dragomir.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
