Banca Nationala nu este pe deplin confortabila cu recenta apreciere rapida a leului fata de euro, dar probabil nu va interveni pe piata valutara pentru a tempera scaderea cotatiilor decat daca va deveni "serios ingrijorata" de aceasta, a declarat joia trecuta Mugur Isarescu, guvernatorul BNR pentru Market News International.
Isarescu, care a facut aceste declaratii la Z?rich, unde participa la ceremonia de aniversare a 100 de ani de la crearea bancii centrale a Elvetiei, a spus ca sugestia potrivit careia banca centrala a Romaniei are un regim de curs complet liber (complete free floating) este similar cu a spune - in mod fals - ca nu o intereseaza cursul de schimb.
Recenta apreciere a facut ca leul sa atinga joi cel mai puternic nivel fata de euro din ultimii cinci ani. Isarescu a subliniat ca banca centrala a Romaniei trebuie sa vada daca recenta apreciere a leului este sustenabila, adaugand ca BNR nu a mai realizat interventii pe piata valutara incepand cu luna septembrie 2005.
Cu toate acestea, a spus Isarescu, este "indoielnic sau cel putin discutabil sa spui ca avem un regim de curs total liber - free floating. Suntem o economie mica si deschisa si a spune ca ai un astfel de regim este echivalent intr-o anumita masura cu a spune ca nu te intereseaza ce se intampla cu cursul de schimb".
Aprecierea rapida a leului este intr-adevar o preocupare, cel putin din perspectiva stabilitatii financiare, a insistat Isarescu. Aceasta preocupare este cu atat mai adevarata atunci cand miscarile cursului de schimb sunt legate de existenta unui apetit crescut pentru risc al investitorilor pe fondul unui exces de lichiditate la nivel mondial si prin urmare sunt expuse unei reveniri potential periculoase, a mai spus Isarescu.
Cu toate acestea, "atat timp cat nu suntem serios ingrijorati de evolutiile cursului de schimb, nu intervenim si nu am mai facut-o de aproape doi ani", a spus Isarescu. "Dar sa spui public ca nu voi interveni niciodata este dupa parerea mea prea mult, cel putin pentru o economie mica si deschisa", a adaugat guvernatorul BNR.
Isarescu a declarat ca vede "loc pentru o apreciere in termeni reali a leului atat timp cat castigurile de productivitate sunt clare, iar cresterea productivitatii este clar mai mare decat in Europa de Vest".
"Dar o asemenea apreciere nominala nu este ceea ce eu consider a fi confortabila", a continuat Isarescu, adaugand ca aceasta evolutie este legata in principal de cresterea in termeni reali a salariilor in sectorul privat ca efect al integrarii Romaniei in Uniunea Europeana.
In afara problemei sustenabilitatii acestei rapide aprecieri Isarescu a mai spus ca "aceasta apreciere rapida in termeni nominali nu este confortabila si datorita faptului ca este un stimulent pentru expansiunea creditului in valuta".
Nu creditarea in esenta, ci utilizarea crescanda a creditului in valuta, care pare mai ieftin, este "periculoasa", a adaugat Isarescu.
In ceea ce priveste inflatia, Isarescu a subliniat ca rata anuala se situeaza sub 4 la suta in prezent, chiar daca preconizatele ajustari ale preturilor administrate ar putea intrerupe temporar trendul dezinflationist.
BNR nu considera ca este momentul potrivit pentru a cauta sa realizeze o dezinflatie mai rapida, a spus Isarescu, "ci o consolidare a inflatiei la niveluri scazute. Si aceasta consolidare trebuie sa se realizeze fara a incerca sa presezi foarte mult pe pedala dezinflationista prin intermediul unor dobanzi inalte".
Astfel, politica monetara se afla acum intr-o "perioada de ajustari fine - fine tuning", a spus Isarescu. "Desigur, obiectivul nostru principal este sa asiguram stabilitatea preturilor si sa consolidam aceste nivele scazute ale inflatiei. Acesta este pe departe cel mai important obiectiv", a insistat Isarescu.
Desi aprecierea nominala a leului ne "ajuta pe termen scurt", banca centrala este constienta ca o inflatie scazuta - aflata la un nivel in jur de 2% in cativa ani - trebuie sa fie sustenabila, a spus Isarescu.
"Si acesta este motivul pentru care declar ca acum suntem in perioada de ajustari fine. Din fericire pentru noi, inca mai avem instrumente de politica monetara, dar pe de alta parte trebuie sa recunosc faptul ca unele dintre ele, care au fost utilizate in mod extensiv in ultimii trei ani, nu mai pot fi atat de eficiente", a spus Isarescu, referindu-se la eliminarea restrictiilor asupra creditarii cu exceptia celor prudentiale si a cerintelor de supraveghere.
Banca centrala mentine un nivel inalt al rezervelor minime obligatorii - in special pentru pasivele in valuta pentru a descuraja creditarea in valuta -, dar si acestea tind sa devina ineficiente, a adaugat Isarescu.
"Ne indreptam in mod treptat spre utilizarea mai mult a instrumentului nostru principal, care este rata dobanzii. Cel putin avem acest instrument", a adaugat Isarescu.
In ceea ce priveste adoptarea euro, Isarescu a reiterat faptul ca "Romania se indreapta (catre euro, n. red.) cat se poate de rapid, dar nimic nu ne grabeste". "Aderarea la zona euro nu va avea loc mai devreme de 2012, dar posibil inainte de 2014, in functie de implementarea reformelor structurale. Este mai bine sa fim bine pregatiti... Vrem sa dovedim ca vom indeplini criteriile de convergenta nominala in mod sustenabil si ca acesta nu este ceva fortat", a spus guvernatorul.
In ceea ce priveste perspectivele cresterii economice, Isarescu a estimat ca economia Romaniei ar putea creste cu 6%-6,5% in acest an si "poate" cu o rata similara si anul viitor. Evolutia agriculturii, foarte dependenta de conditiile meteo, va fi foarte importanta pentru obtinerea acestui rezultat" a adaugat Isarescu.
Un risc major pentru cresterea economica il reprezinta o schimbare a apetitului investitorilor pentru risc, dar, in linii generale, Isarescu a apreciat ca economia se afla intr-o stare buna, adaugand ca "in viziunea mea, nu vad in mod potential ca sa se intample ceva rau in Romania".
Este prea devreme pentru a spune daca temperarea cresterii economice din trimestrul I este intradevar "o incetinire" datorita incertitudinilor de calcul statistic, a spus Isarescu. In orice caz, datorita acestei cresteri potentiale de 6%-6,5%, o decelerare a ritmului fata de 7,7% anul trecut poate fi vazuta ca fiind una din tendintele pozitive din punct de vedere al cererii agregate.
Isarescu si-a exprimat ingrijorarea fata de cererea mare din sectorul imobiliar. In timp ce s-a abtinut sa vorbeasca despre "un bubble" datorita unor statistici irelevante in domeniu, Isarescu a spus ca ar prefera ca investitiile straine directe sa fie de natura celor care pot genera cresterea productivitatii.
Mai recenta crestere a dobanzilor pe termen lung nu este ingrijoratoare, a spus Isarescu, estimand o consolidare a curbei randamentelor in urmatoarele doua trimestre.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
